Dnii. senatori Ben-Oni Ardelean, Titus Corlăţean, Viorel Riceard Badea și dnii. deputați Florin Iordache, Attila Korodi, Cătălin Daniel Fenechiu și Florin Costin Pâslaru) şi întreaga Delegație a Republicii Moldova la APCE și alţi membri ai Adunării, dintre care îi menționăm pe Lord Donald Anderson (Marea Britanie, Grupul Socialist), Zsolt Nemeth (Ungaria, Grupul Partidului Popular European), Evangelis Venizelos (Grecia, Grupul Socialist), Josette Durrieu (Franța, Grupul Socialist), Ronan Mullen (Irlanda, Grupul Partidului Popular European), au depus o moţiune pentru rezoluţie având ca subiect: „Asigurarea unui echilibru între interesul superior al copilului și necesitatea de a menţine familiile unite”.

Moţiunea pentru rezoluţie face trimitere la Rezoluţia 2049 (2015) a APCE privind serviciile sociale în Europa: legislaţie și practică referitoare la separarea copiilor de familiile lor în statele membre ale Consiliului Europei, potrivit căreia deciziile iniţiale de separare a copiilor, cu excepţia cazurilor urgente, să fie luate doar de instanţe judecătorești, în vederea evitării unor decizii nejustificate și prevenirii evaluărilor de ordin  subiectiv și la art. 9 para. 1 din Convenţia ONU privind drepturile copilului, care stipulează că „niciun copil să nu fie separat de părinţii săi împotriva voinţei acestora, exceptând situaţia când autorităţile competente decid, sub rezerva revizuirii judiciare și cu respectarea legilor și procedurilor aplicabile, că această separare este în interesul superior al copilului“.

În acest context, textul moţiunii atrage atenţia asupra faptului că interpretarea abuzivă și disproporţionată a principiului interesului superior al copilului poate avea ca efect separarea nejustificată a copiilor de părinţi, menţionând în acest sens cazul familiei Marius și Ruth Bodnariu, ai căror copii au fost preluaţi de Serviciul norvegian local de protecţia copilului (Barnevernet). Semnatarii moţiunii atrag atenţia asupra faptului că acest organ administrativ (Barnevernet), în baza unor acuzaţii de violenţă nedovedite și a cărui activitate nu face obiectul unui control democratic, a luat decizia, prin emiterea unei ordonanţe de plasament temporar, de a prelua cu forţa cei cinci copii ai familiei, dintre care un bebeluș de trei luni alăptat la sân. Potrivit membrilor Adunării care au depus moţiunea, separarea copiilor de familie reprezintă o măsură de ultimă instanţă și nu poate fi acceptată având în vedere că nu au fost luate măsuri intermediare, precum: ancheta socială, consilierea pshihologică sau medierea.

Având în vedere că doar în anul 2013, din aproximativ 53 000 de cazuri care au intrat în vizorul serviciilor locale norvegiene de protecţie a  copilului în circa 9000 de situaţii s-a luat măsura separării părinţilor de copii, fapt care indică o problemă de sistem a serviciilor sociale norvegiene cu atribuţii în materia protecţiei copilului, semnatarii moţiunii solicită examinarea urgentă de către Adunare a acestei deficienţe.

Moţiunea pentru rezoluţie va fi transmisă Biroului APCE, care va hotărî asupra acţiunilor pe care le consideră necesare, inclusiv de a sesiza  comisiile relevante ale Adunării, în vederea elaborării unui raport pe acest subiect.

Dl. senator Titus CORLĂŢEAN:

- a luat cuvântul, în plenul Adunării, în cadrul dezbaterii pe marginea raportului cu tema: „Solicitarea statutului de Partener pentru Democrație la APCE pentru Parlamentul Iordaniei”, raportor Josette Durrieu (Franța, Grupul Socialist).

Dl. senator Corlățean a exprimat o susținere clară pentru acordarea statutului de Partener pentru Democrație la APCE pentru Parlamentul Iordaniei.

Potrivit senatorului român, este în interesul Consiliului Europei de a avea un partener precum Iordania, care s-a angajat să întreprindă reforme importante și ambițioase în plan democratic, demers care se poate constitui într-un model pentru alți actori din această regiune afectată în mod nemijlocit de tensiune și instabilitate. A remarcat totodată că unele dintre aceste reforme, extrem de importante sub aspect democratic, reclamă găsirea unei dinamici adecvate, care să fie calibrată în funcție de  tradițiile culturale foarte diferite ale acestei țări, demers care trebuie să evite generarea de tensiuni în sânul societății iordaniene. De asemenea, a menționat că a sprijinit adoptarea amendamentelor propuse, inclusiv a celui în materia dreptului familiei, care recomandă luarea de măsuri de către autoritățile de la Amman pentru recunoașterea dreptului de succesiune al femeilor.

În final, membrii Adunării au votat în unanimitate propunerea de acordare a statutului de Partener pentru Democrație la APCE pentru Parlamentul Iordaniei.

- a intervenit în plenul Adunării, formulând o interpelare adresată Secretarului general al Consiliului Europei, dl. Thorbjørn Jagland, prezent la dezbateri.

În interpelarea sa, senatorul român l-a informat pe Secretarul general al Consiliului Europei cu privire la vizita Delegației Parlamentului României în Norvegia din care a făcut parte, vizită care a avut ca scop întreprinderea de demersuri în vederea reîntregirii familiei Bodnariu. A prezentat pe scurt cazul menționat.

Relevând caracterul profund disproporționat și abuziv al măsurilor luate de Serviciul norvegian local de protecție a copilului (Barnevernet), senatorul român a arătat că există în Norvegia zeci de mii de cazuri similare în ultimii ani care au avut ca rezultat separarea copiilor de părinți. Acest fapt denotă o problemă de sistem care necesită o examinare imediată din partea Consiliului Europei.

În răspunsul său, Secretarul general al Consiliului Europei a declarat că nu deține elemente privind cazul individual menționat, dar că totodată confirmă existența unor probleme semnalate anterior între Norvegia și alte state membre, în situații similare privind relația dintre părinți și copii.

- a luat cuvântul, în plenul Adunării, în cadrul dezbaterii pe marginea raportului cu tema: „Contestarea din rațiuni procedurale a deplinelor puteri încă neratificate ale Delegației parlamentare a Republicii Moldova”, raportor Egidijus Vareikis, Lituania, Grupul Partidului Popular European.

În data de 25 ianuarie a.c., în deschiderea lucrărilor sesiunii APCE, a fost depusă o contestație pe motive procedurale a deplinelor puteri ale Delegației Republicii Moldova, obiectându-se că existența locurilor vacante  în această delegație nu permite o reprezentare echitabilă a partidelor sau grupurilor politice din Legislativul de la Chișinău. Contestația a fost examinată de Comisia pentru Regulament și Afaceri Instituționale a APCE și transmisă ulterior spre dezbatere plenului APCE pentru luarea unei decizii.

În intervenția sa pe marginea acestui subiect, dl. senator Corlățean a susținut ratificarea deplinelor puteri ale Delegației parlamentare a Republicii Moldova la APCE, susținând că locurile vacante în acest moment vor fi completate, așa cum au menționat membrii delegației din Republica Moldova, odată cu reluarea la 1 februarie 2016 a sesiunii parlamentare a Legislativului de la Chișinău. Completarea lor în ultimele luni nu a fost posibilă din rațiuni obiective, legate de starea de tensiune și instabilitate politică existentă la Chișinău, absența unui guvern în funcție până de curând, manifestații de stradă, adesea cu caracter violent etc.

Parlamentarul român a coinițiat un amendament care a propus eliminarea prevederii potrivit căreia dreptul de vot al delegației Republicii Moldova va fi suspendat automat, cu ocazia celei de-a doua părți a Sesiunii APCE (aprilie 2016), dacă delegația parlamentară a Republicii Moldova nu va fi completată, în condițiile în care conducerea Parlamentului de la Chișinău a dat asigurări privind rezolvarea acestei probleme după 1 februarie a.c. Amendamentul a fost acceptat de membrii Adunării.

În final, Adunarea a adoptat, cu o largă majoritate, rezoluția care ratifică deplinele puteri ale Republicii Moldova, rezoluție care permite ca autoritățile de la Chișinău să aibă reprezentare parlamentară la Consiliul Europei, subiectul urmând să fie reluat la cea de-a doua parte a Sesiunii APCE (aprilie 2016).

- a luat cuvântul, în plenul Adunării, în cadrul dezbaterii comune dedicate „Combaterii terorismului internațional și protecției concomitente a normelor și valorilor Consiliului Europei”, raportor dl. Tiny Kox (Olanda, Grupul Stângii Unite) și raportului cu tema: „Luptătorii străini din Siria și Irak”, raportor dl. Dirk van der Maelen (Belgia, Grupul Socialist). 

Referindu-se la primul document aflat pe ordinea de zi a dezbaterii comune, senatorul Corlățean a arătat că este nevoie de găsirea unui just echilibru între, pe de o parte, obligația statelor de combatere fermă a oricărui act terorist și, pe de altă parte, de garantarea drepturilor și libertăților fundamentale.

Cu privire la raportul parlamentarului belgian, senatorul român a evocat un moment extrem de important pentru statele membre ale Națiunilor Unite, și anume adoptarea Rezoluției Consiliului de Securitate nr. 2178 din 2014 privind luptătorii străini.

În legătură cu dezbaterea referitoare la “principiul proporționalității” reacției statelor față de organizațiile teroriste, dl. senator Corlățean a subliniat că măsurile stabilite în Rezoluția Consiliului de Securitate mai sus amintită, care restrânge în mod necesar anumite drepturi și libertăți fundamentale care îi privesc pe indivizii care și-au asumat calitatea de “luptători străini” înrolați în DAESH/ISIL (libertatea persoanei, dreptul la liberă circulație) nu pot fi înțelese ca disproporționate în condițiile în care Rezoluția Consiliului de Securitate are caracter juridic obligatoriu la nivel universal și a implicat pentru statele membre ONU obligația adoptării în plan național a unor măsuri legislative și operative corespunzătoare. Rezoluția adoptată de APCE nu poate fi citită decât în lumina Rezoluției Consiliului de Securitate.

Faptele comise de ISIS/DAESH reprezintă un genocid împotriva mai multor comunități din Orientul Mijlociu, începând cu comunitatea creștină.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat cu o largă majoritate raportul și rezoluția menționate.

Dl. senator Viorel-Riceard BADEA:

- a luat cuvântul, în plenul Adunării, în cadrul dezbaterii libere, susținând o intervenție referitoare la situația extrem de îngrijorătoare a familiei Bodnariu.   

Potrivit senatorului român, decizia autorității norvegiene de protecția copilului (Barnevernet) din regiunea Sogn og Fjordane, județul de reședință al acestei familii, de a-i separa pe Marius și Ruth Bodnariu de cei cinci copii ai lor este total abuzivă și disproporționată, întrucât, potrivit legislației norvegiene, măsura separării copiilor de părinți se ia doar în ultimă instanță. Mai mult, această măsură a fost pusă în executare prin recurgerea la forță, inclusiv în cazul unui bebeluș de 3 luni care a fost privat de alăptare și de afecțiunea maternă atât de necesare la o asemenea vârstă. Totodată, a relevat faptul că nu a fost parcursă niciuna dintre etapele intermediare: anchetă socială, consiliere psihologică sau mediere, etape care puteau stabili circumstanțele de fapt și puteau legitima luarea unei decizii în deplină cunoștință de cauză. De asemenea, potrivit dl. senator Badea, temeinicia acestei măsuri nu a fost verificată de o instanță judecătorească, așa cum prevede art. 9 din Convenția Națiunilor Unite privind drepturile copilului, acest lucru conducând literalmente la destrămarea unei familii.

Parlamentarul român a subliniat faptul că acest caz din păcate se adaugă altor situații care au existat de-a lungul timpului și care au avut ca efect separarea copiilor de părinți și plasarea acestora în familii surogat, menționând că în Norvegia există în fiecare an aproximativ 50 000 de cazuri de acest gen, iar dintre acestea circa 10 000 se finalizează cu separarea copiilor, lucru extrem de îngrijorător și care denotă de fapt lacune ale sistemului de protecție a copilului din Norvegia.

Dl. senator Badea a amintit totodată numeroasele acțiuni de susținere a cauzei acestei familii din partea românilor din țară și a celor care trăiesc în diaspora, inclusiv în mediul virtual prin numărul impresionant de semnături strâns de petițiile online.

- a intervenit în plenul Adunării, formulând o interpelare adresată Președintelui bulgar, Rossen Plevneliev, prezent la dezbateri.

În interpelarea sa, senatorul român a dorit să afle care este situația predării limbii române, ca limbă maternă, pentru membrii comunității române din Bulgaria, în special în regiunea Vidin.

În replică, Președintele Bulgariei a arătat că predarea limbilor materne este expres prevăzută în Constituția bulgară, evidențiind totodată faptul că există un cadru legislativ intern cuprinzător în această materie, care este în deplină concordanță cu legislația europeană. În încheiere, a mai adăugat că orice cetățean din Bulgaria are libertatea de a învăța și de a folosi limba maternă.

- a luat cuvântul, în plenul Adunării, în cadrul dezbaterii pe marginea raportului cu tema: „Accesul la școală și educație pentru toți copiii”, raportor Gvozden Srecko Flego (Croația, Grupul Socialist).

Potrivit senatorului român, educația constituie o condiție sine qua non a evoluției oricărei societăți, iar o educație precară presupune costuri sociale ridicate pentru reintegrarea ulterioară a grupurilor vulnerabile în sânul societății, costuri sociale care se traduc în șomaj și dependență de asistența socială.

De asemenea, a menționat că asigurarea accesului tuturor copiilor la școală, indiferent de diferitele dificultăți pe care le pot întâmpina este esențială, întrucât oferă fiecărui copil șansa de a dobândi o educație de calitate, care să fie calibrată în funcție de aptitudinile fiecărui copil și care să îi ofere la maturitate perspectiva obținerii unui loc de muncă pe măsura capacităților sale și a cunoștințelor dobândite.

A arătat totodată că școala poate reprezenta locul pregătirii unor oameni integri, responsabili, care să fie formați într-un spirit care va limita  derapajele de la normele de integritate.

Parlamentarul român a subliniat că lipsa accesului la educație pentru grupurile vulnerabile (copiii migranților, solicitanților de azil, refugiaților, minorităților naționale, persoanelor cu venituri modeste, persoanelor de origine Roma, copiilor cu dizabilități etc.) poate induce un sentiment de excluziune socială, discriminare, neapartenență, fapt ce contribuie la antagonizare socială, care uneori poate îmbrăca unele dintre cele mai radicale forme. 

În încheiere, dl. senator Badea a evidențiat faptul că parlamentarilor le incumbă obligația de a contribui la degajarea unui nivel cât mai ridicat de voință politică în acest domeniu, de natură să determine transpunerea în măsuri legislative viabile și asigurarea unei finanțări corespunzătoare pentru promovarea accesului la educație pentru toți copiii, premisă a progresului social.