Dl. senator Viorel-Riceard Badea:

 

- a luat cuvântul, în plenul Adunării, pe marginea raportului Comisiei de monitorizare referitor la “Îndeplinirea obligațiilor și angajamemtelor față de Consiliul Europei de către Albania”, coraportori: dl. Jonathan Evans (Marea Britanie, Grupul Democraților Europeni) și dl. Grigore Petrenco (Republica Moldova, Grupul Stângii Unite Europene),  reiterând sprijinul pe care România l-a acordat în mod constant autorităților de la Tirana în eforturile pe care acest stat din Balcanii de Vest le depune pentru a-și atinge, într-un orizont de timp cât mai rezonabil, obiectivul de aderare la Uniunea Europeană;  în acest context, a salutat progresele înregistrate de căre Albania în materie de reforme, demersuri care s-au concretizat în obținerea în luna iunie a acestui an a statutului de țară candidată la Uniunea Europeană;  a subliniat că imixtiunea politicului în justiție, în administrația publică și în mass-media, ineficiența măsurilor de combatere a corupției și neexecutarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului sunt aspecte care reclamă o remediere cât mai rapidă, în vederea asigurării continuării fără sincope a parcursului european al Albaniei; în calitatea sa de reprezentant al românilor care trăiesc în diaspora: a atras atenția asupra situației aromânilor din Albania, comunitate etno-lingvistică care își revendică identitatea de la filonul cultural și etnic românesc; a învederat importanța adoptării unui sistem flexibil și adecvat pentru recunoașterea minorităților naționale și etnice, în deplin acord cu recomandarea făcută, în anul 2013, Albaniei de către Comisia Europeană de a asigura egalitate de tratament între diversele categorii de minorități etnice și etno-lingvistice; a relevat stringența adoptării unei legi cuprinzătoare privind protecția persoanelor aparținând minorităților naționale, la elaborarea căreia, în cursul procesului legislativ, să fie întreținut un dialog constant cu instituțiile relevante ale Consiliului Europei și să fie luate în considerare recomandările acestora;

 

- a susținut o intervenție în cadrul dezbaterii de actualitate privind situația din Ucraina,

exprimându-și preocuparea față de climatul de securitate din acest stat, atât din perspectiva respectării principiilor dreptului internațional, cât și a situației de ordin umanitar generate de acest conflict hibrid pe care Federația Rusă l-a alimentat încă de la început prin intermediul forțelor separatiste din estul Ucrainei; a condamnat ferm acțiunile unilaterale ale autorităților de la Moscova care nesocotesc în mod flagrant frontierele recunoscute internațional ale statului ucrainean; a menționat că Ucraina are o importanță deosebită în ecuația stabilității și securității regionale și europene, iar actuala situație reclamă identificarea unei soluții negociate, bazate pe respectarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a statului ucrainean; a evidențiat faptul că respectarea integrității teritoriale și a inviolabilității frontierelor sunt principii de neclintit ale ordinii juridice internaționale pe care orice stat, în calitate de subiect al dreptului internațional, are obligația de a nu le ignora; a salutat ratificarea Acordului de Asociere a Ucrainei, ca un pas decisiv în integrarea politică și economică a acestui stat în Uniunea Europeană și, totodată, o reconfirmare a angajamentului pe care autoritățile de la Kiev și l-au manifestat în direcția apropierii cât mai grabnice de Uniunea Europeană; și-a exprimat deplina susținere pentru reformele anunțate de autoritățile din Ucraina menite să contribuie în mod decisiv la consolidarea democrației, instaurarea unui stat de drept și la respectarea drepturilor omului; în calitatea sa de parlamentar român pentru diaspora și reprezentant al unei importante comunități de români care trăiesc în țara vecină, a lansat un apel la autoritățile de la Kiev, ca în demersul reformator pe care deja l-au inițiat, să țină cont și de drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale prin armonizarea cadrului legislativ relevant, care să fie în consonanță cu instrumentele juridice internaționale în materie la care Ucraina este parte, respectiv Convenția cadru privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale și Carta europeană asupra limbilor regionale sau minoritare.