Contribuția senatorului Titus Corlățean:

 

- a luat cuvântul în cadrul dezbaterii comune organizate în baza a două rapoarte: “Promovarea integrității în materie de guvernanță în vederea combaterii corupției politice”, raportor dl. Michele Nicoletti (Italia,  Grupul Socialist) și “Controlul parlamentar asupra corupției: cooperarea  parlamentară cu media de investigație”, raportor dna. Gülsun Bilgehan (Turcia,  Grupul Socialist). De asemenea, președintele Delegației române la APCE a reprezentat Comisia pentru afaceri politice și democrație a Adunării în cadrul dezbaterilor în vederea exprimării poziției comisiei cu ocazia dezbaterii amendamentelor depuse la proiectul de rezoluție aferent primului raport mai sus menționat.

 

În expunerea sa, dl. senator Corlățean a arătat că lupta împotriva corupției constituie o necesitate de natură democratică și a felicitat raportorii pentru textele propuse plenului Adunării. A menționat că în România au fost create o serie de mecanisme pentru combaterea corupției a căror eficacitate a fost demonstrată de-a lungul timpului. În context, a făcut referire la dispoziții ale rezoluției care, în opinia sa, ar trebui să reprezinte norme comune la nivel european. În acest sens, s-a referit la regulile riguroase referitoare la declarațiile de avere și facilitarea accesului public la aceste documente, stabilirea unor servicii de consiliere confidențială pentru aleșii locali în materie de etică și integritate și înființarea unor unități specializate pentru promovarea integrității în cadrul adminstrațiilor publice.

 

Potrivit parlamentarului român, combaterea corupției nu vizează doar legislația și sfera ei de aplicare – acțiunea operațională împotriva acestui flagel –, ci și dimensiunea preventivă, îndeosebi educația, care au o importanță deosebită pentru societatea noastră.

 

Referindu-se la experiența în acest domeniu din Europa centrală și de est, a relevat importanța asigurării unui grad cât mai ridicat de eficacitate în combaterea corupției, dar în același timp și a respectării unor reguli în întreprinderea unor astfel de acțiuni. A arătat că, în viața reală, există numeroase exemple care demonstrează existența unor nuanțe, iar uneori regulile procedurale nu sunt pe deplin respectate și se constată abuzuri, excese sau presiuni în anchetele penale. În context, s-a referit la o serie de cazuri celebre din Europa centrală și de est care relevă anumite tendințe ale excesului de putere, posibil vestigii ale perioadei comuniste. Elocvent în acest sens, potrivit senatorului român, este cazul unei doamne fost comisar european, care a fost anchetată și plasată în arest înainte de a fi declarată nevinovată de către judecători, toate acestea neantrenând nicio responsabiliate pentru acuzare. În acest context, a evidențiat importanța adoptării unei legi privind răspunderea magistraților în statele membre ale Consiliului Europei, întrucât principiul echilibrului instituțional (checks and balances) ar trebui să fie o condiție sine qua non a combaterii corupției.

 

Rezoluțiile și recomandările celor două rapoarte aflate în dezbatere au fost adoptate cu o largă majoritate de către membrii APCE.