Dl. senator Titus Corlăţean:

 

- în cadrul dezbaterii cu tema: "Evaluarea Parteneriatului pentru Democraţie cu Consiliul Naţional Palestinian", raportor dl. Jordi Xucla, Spania , ALDE, și-a exprimat deplina susţinere pentru Parteneriatul pentru Democraţie cu Consiliul Naţional Palestinian, arătând că autorităţile de la Ramallah au nevoie de instituţii democratice solide, iar Europa are interesul de a contribui la o serie de reforme democratice pe această linie. În context, a amintit proiectele derulate de România în cadrul asistenţei oficiale pentru dezvoltare (ODA) pentru creșterea capacităţii administrative și instituţionale în domeniul serviciilor consulare, sprijinul acordat de Institutul Diplomatic Român pentru formarea tinerilor diplomaţi palestinieni sau în ceea ce privește rolul și implicarea femeilor în societate și în viaţa publică; în legătură cu acest din urmă subiect a precizat că încurajarea unei participări cât mai active a femeilor în societate poate urma exemplele de bune practici existente deja în Maroc și Iordania; a mai adăugat că progresele înregistrate în plan democratic pot avea o influenţă pozitivă asupra evoluţiei procesului de pace israelo-palestinian.

 

În cadrul dezbaterii proiectului de rezoluţie aferent proiectului de raport, dl. senator Corlăţean a propus introducerea unui nou paragraf care prevede recunoașterea importanţei comunităţii creștine din Palestina, inclusiv din perspectiva reprezentării acesteia la nivelul instituţiilor politice și administrative, precum și a eforturilor depuse în acest sens de Autoritatea Palestiniană. Amendamentul a fost acceptat în unanimitate de membrii comisiei, iar proiectul de rezoluţie, adoptat în cadrul comisiei, va fi transmis spre dezbatere și vot plenului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care îl va examina cu ocazia celei de-a doua părţi a Sesiunii APCE (Strasbourg,18-22 aprilie 2016).

 

 

- în cadrul dezbaterii pe marginea raportului cu tema: "Corupţia, ca regim de guvernanţă: o barieră în calea eficienţei instituţionale şi progresului", (raportor dl. Michele Nicoletti, Italia, Grupul Socialist), a subliniat că o acţiune eficace de combatere a corupţiei presupune voinţă politică, înfiinţarea unei structuri specializate, care să beneficieze de autonomie și de resurse financiare, umane și de natură tehnică care să îi fie puse la dispoziţie.

 

A prezentat pe scurt modelul instituţional și legislativ românesc de combatere a corupţiei, subliniind că instituţia specializată din România, DNA, la care a făcut referire reprezentantul OCDE, beneficiază în prezent de o cotă foarte ridicată de încredere în rândul opiniei publice românești. A arătat că în prezent, suplimentar acţiunii operative de combatere a corupţiei, se pune tot mai mult problema unei activităţi în domeniul educaţiei și prevenţiei.

 

Oficialul român a evocat istoricul contribuţiei românești la instituţiile specializate ale Consiliului Europei de combatere a corupţiei, în calitatea sa de membru al echipei juridice care a susţinut la acel moment reprezentarea României la Grupul Multidisciplinar împotriva Corupţiei (GMC), negocierea și aprobarea Convenţiei privind combaterea corupţiei în domeniul civil sau penal, Acordului parţial lărgit al Consiliului Europei care punea bazele GRECO. În acest context a reamintit că România, prin misiunea sa diplomatică de la Strasbourg, a asigurat în 1999 prima președinţie a Comitetului Statutar al GRECO. A subliniat importanţa recomandărilor GRECO adresate statelor evaluate și a informat în legătură cu noua legislaţie electorală și privind funcţionarea partidelor politice, adoptată în 2015 de Parlamentul României, care a încorporat o serie de recomandări de ţară importante ale GRECO în materia finanţării partidelor politice și a campaniilor electorale.

 

Parlamentarul român a solicitat raportorului comisiei să urmărească, în elaborarea proiectului de raport, stabilirea unor standarde comune în ceea ce privește prevenirea și combaterea corupţiei la nivelul statelor membre ale Consiliului Europei, în vederea evitării percepţiei privind existenţa unor duble standarde în această materie și a subliniat necesitatea diseminării la o scară cât mai largă a exemplelor de bune practici. 

 

Cu titlu de exemplu, a menţionat proiectul de asistenţă demarat anterior și care se dorește a fi continuat, acordat de România Republicii Moldova în domeniul reformei sistemului judiciar, integrităţii, combaterii corupţiei și criminalităţii organizate.