COMISII ȘI ALTE REUNIUNI

Ř Dl senator Titus Corlăţean a participat la reuniunea Comisiei de monitorizare (Paris, 16 ianuarie) și a avut o intervenție în cadrul schimbului de opinii privind stadiul procedurii de monitorizare a îndeplinirii obligațiilor și angajamentelor Georgiei față de Consiliul Europei în care: și-a manifestat preocuparea, în calitate de coraportor privind monitorizarea Georgiei la Consiliul Europei, față de accentuarea polarizării politice pe fondul apropierii viitoarelor alegeri parlamentare din toamnă; și-a exprimat totodată încrederea că forțele politice georgiene vor ajunge la un acord privind sistemul electoral și vor acționa în continuare cu responsabilitate pentru desfășurarea în condiții democratice a acestui scrutin.

Ř Dl senator Titus Corlăţean a participat la reuniunea Comisiei pentru alegerea judecătorilor la CEDO (Paris, 17 ianuarie). Pe ordinea de zi au figurat interviuri cu candidații propuși din partea Franței pentru funcția de judecător la CEDO.

Ř Dna senator Alina-Ștefania Gorghiu și dl senator Ion Popa au participat la reuniunea online a Comisiei pentru cultură, știință, educație și media  (15 mai).

Ordinea de zi a reuniunii a inclus dezbaterea proiectelor de rapoarte cu temele: etica în știință și tehnologie: o nouă cultură a dialogului public, respectiv necesitatea unui răspuns politic în combaterea manipulării competițiilor sportive.

Ř Dl senator Viorel-Riceard Badea a participat la reuniunea online Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă (19 mai).

Ordinea de zi a reuniunii a inclus dezbateri pe următoarele subiecte: învățăminte trase din reacția eficientă și bazată pe respectarea drepturilor omului în fața pandemiei de CoVID-19 în ipoteza unor viitoare urgențe de sănătate publică, respectiv combaterea violenței sexuale asupra copiilor: accelerarea acțiunii și cooperării în Europa.

Ř Dnii senatori Titus Corlăţean și Viorel-Riceard Badea au participat la reuniunea online a Comisiei de monitorizare (27 mai) în cadrul căreia au fost desemnați coraportorii pentru România în contextul inițierii procedurii de evaluare periodică, respectiv dl Edmon Marukian, Armenia, ALDE și dna Jette Christensen, Norvegia, SOC.

Totodată, au fost organizate audieri pe tema îndeplinirii obligațiilor și angajamentelor Federației Ruse și Turciei față de Consiliul Europei și s-a decis sesizarea Comisiei de la Veneția pentru emiterea a două avize, primul referitor la amendamentele constituționale și procedurii urmate pentru adoptarea acestora în Federația Rusă, iar cel de-al doilea cu privire la proiectul de lege care reglementează organizarea și funcționarea asociațiilor profesionale din Turcia.

Ř Dl senator Titus Corlăţean a participat la reuniunea online a Comisiei pentru afaceri politice și democrație (28 mai), principalul punct de pe ordinea de zi fiind dedicat unei audieri în baza proiectului de raport cu tema: Democrațiile în fața pandemiei de COVID-19 (raportor: dl Ian Liddell Granger, Marea Britanie, Grupul Conservatorilor Europeni și Alianței Democraților), dezbatere la care au participat invitați cu expertiză în domeniu.

 

Dl senator:

- a atras atenția asupra situațiilor specifice din statele membre ale Consiliului Europei, inclusiv cu privire la o serie de evoluții îngrijorătoare din punct de vedere democratic înregistrate în România și generate de conduita nedemocratică și tentația abuzului de putere din partea Guvernului; a subliniat totodată rolul important care revine Parlamentului de a temporiza aceste puseuri de abuz de putere din partea Executivului și de restrângere exagerată a liberului exercițiu al drepturilor și libertăților fundamentale; și-a exprimat dezaprobarea față de lipsa de informare a Parlamentului cu privire la măsurile luate de Guvern și modul netransparent de comunicare de către autoritățile responsabile a situației reale a persoanelor testate pentru noul coronavirus; a relevat atacurile politice inacceptabile ale primului ministru și ale partidului de guvernământ la adresa unor instituții independente fundamentale ale oricărei democrații, cu referire specială la atacurile politice îndreptate împotriva Curții Constituționale, respectiv Avocatului Poporului; s-a referit la procedura abuzivă declanșată de partidul de guvernământ pentru destituirea în Parlament a Avocatului Poporului; a menționat că atacurile politice se explică prin exercitarea independentă a atribuțiilor legale de control constituțional de către Curtea Constituțională, care a declarat neconstituționale mai multe măsuri adoptate de Guvern în perioada pandemiei; a arătat că exercitarea independentă a competențelor Avocatului Poporului de apărare a drepturilor și libertăților fundamentale, încălcate în mod repetat de către Guvern, a generat o profundă nemulțumire din partea guvernanților.

Ř Dl senator Viorel-Riceard Badea a participat la reuniunea online a Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă (2 iunie).

Ordinea de zi a reuniunii a inclus dezbaterea rapoartelor cu temele: învățăminte trase din reacția eficientă și bazată pe respectarea drepturilor omului în fața pandemiei de CoVID-19 în ipoteza unor viitoare urgențe de sănătate publică; inteligența artificială în sistemul de sănătate: provocări medicale, juridice și etice; politica în materia combaterii drogurilor și drepturile omului în Europa.

Ř Dl senator Titus Corlăţean a participat la reuniunea online a Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului (5 iunie). Agenda reuniunii a inclus printre altele dezbaterea celui de-al 10-lea raport privind implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (raportor: dl Constantinos Efstathiou, Cipru, SOC).

Cel de-al 10-lea raport privind implementarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului a inclus, referitor la România, precizări pe tema dialogului Comitetului Miniștrilor cu autoritățile române privind aplicarea mecanismului de compensare în cazurile de restituire a proprietăților naționalizate în timpul regimului comunist; raportul evidențiază de asemenea progresele realizate de România în îmbunătățirea condițiilor de detenție. Pe de altă parte, este exprimat regretul față de renunțarea la mecanismul de compensare sub forma reducerii pedepselor în absența unor măsuri alternative de punere în acord cu prevederile Convenției (decizia Parlamentului din 4 decembrie 2019 de abrogare a legii recursului compensatoriu).

Ř Dl senator Viorel-Riceard Badea a participat la reuniunea online a Comisiei pentru egalitate și nediscriminare (5 iunie) pe a cărei ordine de zi au figurat proiecte de rapoarte pe următoarele subiecte: promovarea drepturilor omului în timp de criză și de pandemie: dreptul la egalitate și nediscriminare; dimensiunea de gen a politicii externe; combaterea afrofobiei în Europa; prevenirea discriminării cauzate de inteligența artificială; situația și drepturile persoanelor LGBTI în Europa. 

Ř dl senator Titus Corlăţean a participat la reuniunea online a Comisiei de monitorizare (22 iunie).

Ordinea de zi a reuniunii a inclus schimburi de opinii privind: stadiul procedurilor de monitorizare a Armeniei, Azerbaidjanului și Turciei, desemnarea  coraportorului privind Macedonia de Nord, în cadrul dialogului de postmonitorizare și a coraportorilor privind procedura de evaluare periodică a Maltei, examinarea proiectului de raport privind Muntenegru și audieri privind obligația statelor membre de a asigura desfășurarea de alegeri democratice în contextul COVID-19.

Ř Dl senator Titus Corlăţean a participat la reuniunea online a Comisiei pentru afaceri politice și democrație (23 iunie).

Dl senator:

- a luat cuvântul, în cadrul dezbaterii proiectului de raport cu tema: Democrațiile în fața pandemiei de COVID-19 (raportor: dl Ian Liddell Granger, Marea Britanie, Grupul Conservatorilor Europeni și Alianței Democraților) și: a atras atenția asupra situațiilor specifice din statele membre ale Consiliului Europei, inclusiv cu privire la o serie de evoluții din punct de vedere democratic înregistrate în România; a evidențiat rolul Parlamentului, în această perioadă de criză, în prezervarea regulilor democratice; și-a exprimat dezaprobarea față de atacurile politice îndreptate împotriva Avocatului Poporului și Curții Constituționale în condițiile în care fiecare din aceste instituții ale statului a acționat în limitele competențelor lor constituționale pentru apărarea drepturilor omului, respectiv pentru exercitarea controlului constituțional; a semnalat de asemenea o lipsă de comunicare și de informare din partea Guvernului și a autorităților responsabile cu privire la situația reală a persoanelor testate pentru noul coronavirus.

Ř Dl senator Viorel-Riceard Badea a participat la reuniunea online a Comisiei pentru egalitate și nediscriminare (24 iunie).

Comisia a dezbătut proiecte de rapoarte pe următoarele teme: dimensiunea de gen a politicii externe; consolidarea statutului femeilor: încurajarea accesului la contracepție în Europa; promovarea drepturilor omului în timp de criză și de pandemie: egalitatea de gen și nediscriminarea.

Ř Dl senator Titus Corlăţean a participat la reuniunea online a Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului (29 iunie).

Dl senator:

- a fost desemnat raportor privind aspectele juridice ale aderării Uniunii Europene la Convenția Europeană a Drepturilor Omului;

- a avut o intervenție pe marginea raportului privind impactul pandemiei de COVID-19 asupra drepturilor omului și statului de drept (raportor: dl Vladimir Vardanian, Armenia, PPE/CD) în cadrul căreia: a evidențiat necesitatea unei dezbateri în cadrul APCE asupra modului în care trebuie înțelese și aplicate dispozițiile articolului 15 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, ținând cont de faptul că, în această perioadă de criză, statele membre ale Consiliului Europei au avut interpretări diferite ale prevederilor acestui articol privind derogarea de la obligațiile Convenției; referindu-se la situația din România, a arătat că Guvernul s-a prevalat de această prevedere a Convenției pentru a adopta măsuri dure, care au avut ca efect o restrângere a drepturilor cetățenilor mai mult decât este necesar; a subliniat totodată că unele dintre măsurile adoptate în România au fost abuzive, întrucât răspândirea coronavirusului a generat o criză reală la nivel global, fără însă „a pune în pericol viața națiunii”, așa cum prevede Convenția Europeană a Drepturilor Omului; a mai adăugat că, prin prelungiri repetate ale stării de urgență/stării de alertă de către Președinte/Guvern, nu s-au respectat principiile proporționalității și limitării în timp.

- a luat cuvântul, în calitatea sa de reprezentant al Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului la Comitetul de experți privind evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului - MONEYVAL, la dezbaterea proiectului de raport pe tema nevoii urgente de a întări Unitățile de Informații Financiare (Financial Intelligence Units - FIUs): utilizarea unor instrumente mai eficiente în vederea confiscării bunurilor ilegale (raportor: dna Thorhildur Sunna Ćvarsdóttir, Islanda, SOC) și: a subliniat importanța asigurării independenței Unităților de Informații Financiare, prin adoptarea unei legislații interne eficiente și asigurarea unei finanțări adecvate, care să confere independență reală acestor structuri interne esențiale pentru combaterea spălării banilor, finanțării terorismului și pentru confiscarea bunurilor rezultate din infracțiuni; a mai evidențiat importanța unei cât mai strânse cooperări internaționale în materie de schimb de informații la nivelul Grupului Egmont (organizaţia internaţională a Unităţilor de Informaţii Financiare); a făcut apel la implementarea de către statele membre ale Consiliului Europei a recomandărilor MONEYVAL, în strânsă coordonare cu prevederile legale cuprinse în directivele IV și V ale UE în acest domeniu;

- a prezentat un raport al participării sale la cea de-a 59-a reuniune plenară a MONEYVAL (Strasbourg, 2-6 decembrie 2019).

 

Ř Dl senator Titus Corlățean, a luat parte la cea de-a 82-a reuniune plenară a Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței/ECRI (30 iunie-2 iulie), desfășurată în format online.

Dl senator:

- a avut o intervenție pe marginea priorităților actuale ale APCE, care se concentrează în principal pe elaborarea și adoptarea unor rapoarte cu recomandări pe tema impactului pandemiei de COVID-19 asupra societăților europene în diferite domenii socio-economice și: a menționat că, în cadrul a cinci comisii APCE, sunt în pregătire rapoarte în baza mai multor audieri, care au fost organizate în ultimele săptămâni, cu participarea reprezentanților Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și a altor experți europeni; a arătat că, în cadrul comisiilor APCE, se examinează cu atenție situația democrației și modalitățile de gestionare de către guvernele statelor membre ale Consiliului Europei a impactului pandemiei de COVID-19 în plan național, funcționarea instituțiilor democratice în perioade de criză, inclusiv din perspectiva rolului parlamentelor naționale în exercitarea controlului democratic asupra guvernelor și, în special cu privire la modul în care drepturile și libertățile fundamentale ale omului au fost restrânse și afectate în această perioadă; s-a referit în mod explicit la abordările din comisiile APCE de monitorizare, afaceri juridice și drepturile omului și afaceri politice și democrație din care face parte, inclusiv în ceea ce privește preocupările față de unele state membre care au recurs în plan intern la notificarea Secretarului general al Consiliului Europei, în baza art. 15 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului privind restrângerea unor drepturi și libertăți fundamentale, pentru a justifica adoptarea, în această perioadă, a unor măsuri în plan intern, care, în mai multe situații naționale semnalate, au depășit în mod abuziv limitele acceptabile pentru o perioadă de criză ale restrângerii drepturilor și libertăților fundamentale; a dat exemplul României, în care Președintele și Guvernul au adoptat reacții politice critice și au formulat atacuri politice inacceptabile în plan democratic la adresa Parlamentului, Curții Constituționale și Avocatului Poporului, care și-au exercitat competențele constituționale de limitare a măsurilor guvernamentale sau, când situația a impus-o, au fost declarate neconstituționale unele măsuri adoptate de Executiv, care au vizat restrângerea drepturilor și libertăților fundamentale; s-a referit totodată la procedura inițiată de Guvern de demitere în Parlament a Avocatului Poporului, demers care aduce atingere autorității și independenței acestei instituții fundamentale în orice democrație, o situație similară inacceptabilă fiind înregistrată și la adresa Curții Constituționale; în final, a propus ECRI, ca alături de APCE și de Comisia de la Veneția, să examineze, ca temă de fond, modalitatea în care drepturile și libertățile fundamentale pot fi restricționate sau sunt afectate demersurile de limitare democratică acceptabilă în perioadele de criză, cum este actuala pandemie de COVID-19 și să formuleze recomandări de politică generală în acest domeniu.

Ř Dl senator Viorel-Riceard Badea a participat la reuniunea online a Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă (6 iulie).

Dl senator:

- a prezentat, în calitate de raportor, proiectul de raport pe tema impactului migrației forței de muncă asupra copiilor rămași în țările de origine; a semnalat problemele recurente cu care se confruntă statele din Europa Centrală și de Est, determinate de migrația în masă a forței de muncă spre state europene mai atractive din punct de vedere socio-economic, îndeosebi din perspectiva riscurilor la care sunt expuși copiii rămași în grija bunicilor sau a altor persoane apropiate; a subliniat totodată importanța promovării unor politici publice, care să faciliteze accesul acestor copii la servicii sociale și de sănătate adecvate, la educație și protecție juridică, astfel încât, pe fondul unui deficit de afecțiune și de atenție cauzat de lipsa părinților, să nu devină victime ale abandonului școlar, exploatării prin muncă, abuzului sau traficului de ființe umane; a vorbit despre repercusiunile actualei crize epidemiologice generate de pandemia de COVID-19, care adaugă noi provocări în cazul familiilor divizate în urma fenomenului migrației forței de muncă prin restrângerea dreptului la liberă circulație, creșterea riscului de pierdere a locului de muncă, precum și diminuarea semnificativă a fluxurilor remiterilor de bani dinspre persoanele care lucrează in străinătate către gospodăriile vulnerabile din țările de origine; a mai relevat că, din păcate, costul uman al migrației forței de muncă este viața distrusă a copiilor și a familiilor lor, întrucât, în timp ce în statele de origine premisele bunăstării lor ca familie sunt spulberate, în statele de destinație există riscul să devină victime ale abuzurilor si ale rețelelor infracționale de trafic de persoane; a subliniat că este nevoie ca atât statele de origine, cât și statele de destinație, să conștientizeze necesitatea adoptării de măsuri care să plece de la premisa că, pe termen lung, nu este sustenabilă nici dependența Europei de Est de remiterile de bani și nici cea a Europei de Vest de muncă ieftină și flexibilă; în final, a anunțat intenția depunerii la APCE a unui proiect de rezoluție/recomandare pe tema sclaviei moderne, ca formă a exploatării prin muncă. 

La următoarea reuniune a comisiei, raportorul român va prezenta, în baza proiectului de raport, un proiect de rezoluție cu recomandări concrete, adresate parlamentelor naționale din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, pe care acestea le pot valorifica în cadrul procesului lor legislativ intern.

 

w Dl senator Viorel-Riceard Badea a participat la reuniunea online a Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă (22 septembrie).

Dl senator Badea a prezentat, în calitate de raportor, proiectul de raport privind impactul migrației forței de muncă asupra copiilor rămași în țările de origine. Raportul a fost adoptat de comisie în unanimitate, urmând a fi înaintat plenului APCE.

În cadrul prezentării raportului, dl senator Badea a evidențiat următoarele:

- fenomenul migrației forței de muncă are consecințe îngrijorătoare asupra creșterii, educației și dezvoltării copiilor rămași în țară; categoria lucrătorilor casnici este deosebit de vulnerabilă, întrucât condițiile lor de muncă nu fac posibilă menținerea unității familiei;

- sunt necesare măsuri concrete în două direcții principale: sprijin pentru o mai bună protecție a copilului și pentru reunificarea familiilor, respectiv măsuri de reducere a exodului forței de muncă determinat de sărăcie;

- o contribuție importantă au ONG-urile care luptă pentru protecția copiilor, precum și programele UNICEF și programele naționale de sprijin (de exemplu, programele de asistență derulate de Asociația Salvați Copiii împreună cu Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Ministerul Educației Naționale din România, din ultimii 10 ani); aceste programe trebuie să fie însoțite de politici pe termen lung care vizează reducerea disparităților socio-economice și reunificarea familiei;

- statele membre sunt chemate să facă uz deplin de instrumentele juridice în materie ale  Consiliului Europei și Organizației Națiunilor Unite, punând în centrul acțiunilor lor interesul copilului și al familiei, precum și: dreptul copilului la viață, existență și dezvoltare, dreptul la îngrijire din partea părinților, dreptul la sănătate, dreptul de a fi protejat împotriva violenței și exploatării;

- este necesară continuarea eforturilor pentru îndeplinirea Obiectivelor Dezvoltării Durabile incluse în Agenda 2030 a ONU privind: eliminarea sărăciei, asigurarea sănătății și bunăstării, asigurarea creșterii economice, a condițiilor decente de muncă, gestionarea politicilor de migrație, astfel încât să fie respectat cadrul normativ în materie al Organizației Internaționale a Muncii.

 

w Dl senator Titus Corlățean a participat la reuniunea online a Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului (14 octombrie).

Dl senator a prezentat, în calitate de raportor general al Comisiei APCE pentru afaceri juridice și drepturile omului pentru abolirea pedepsei cu moartea, o notă de informare cu privire la ultimele evoluții în statele membre ale Consiliului Europei, în statele cu statut de observator, în Belarus și în statele ale căror parlamente au statut de partener pentru democrație la APCE. În expunerea sa, a relevat următoarele:

- în 2020, marcarea Zilei mondiale de luptă împotriva pedepsei cu moartea (10 octombrie) a fost dedicată dreptului fundamental al reprezentării juridice efective, care poate face diferența între viață și moarte;

- 142 de state au abolit de jure sau de facto pedeapsa capitală, în timp ce alte 56 de state continuă să o aplice; potrivit celui mai recent raport al Amnesty International, în topul țărilor care continuă să recurgă la pedeapsa capitală se află China, Iran, Arabia Saudită, Irak, Egipt, SUA, Pakistan și Somalia, iar în 2019, au avut loc, la nivel mondial, 657 de execuții (al doilea an consecutiv cu o ușoară tendință de scădere);

- și-a manifestat preocuparea față de executarea pedepsei capitale în anumite state împotriva unor persoane minore sau lipsite de discernământ sau față de condamnarea unor persoane în baza unor mărturii obținute prin intermediul torturii sau al altor tratamente inumane sau degradante;

- trendul aboliționist care se înregistrează în ultimii ani la nivel mondial reprezintă expresia voinței politice din ce în ce mai pregnante de a se ajunge la abolirea universală a pedepsei capitale;

- și-a exprimat îngrijorarea cu privire la recurența în spațiul public din anumite state membre a unor declarații politice care cer reintroducerea pedepsei capitale și își legitimează demersul în baza semnalelor transmise de opinia publică.

 

w Dl senator Titus Corlățean a participat la reuniunea online a Comisiei pentru afaceri politice și democrație (15 octombrie).

În calitate de raportor pe tema Marcarea a 10 ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona: consolidarea cooperării dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană, dl senator Corlățean: a salutat decizia de reluare a negocierilor privind aderarea UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, potrivit declarației comune (29 septembrie 2020) a dnelor Marija Pejčinović Burić, secretarul general al Consiliului Europei, și Věra Jourová, vicepreședintele Comisiei Europene pentru Valori și Transparență; și-a reafirmat sprijinul pentru identificarea unor soluții juridice valide în vederea aderării UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului; a lansat un apel pentru asigurarea sprijinului politic necesar finalizării procesului de aderare.

 

w Dl senator Viorel Badea a participat la reuniunea online a Comisiei pentru egalitate și nediscriminare (15 octombrie).

În cadrul dezbaterii proiectului de raport cu tema Prezervarea diversității lingvistice, etnice, culturale și naționale (raportor: Elvira Kovacs, Serbia, PPE/CD), dl senator Badea:

- a adus în discuție cea de-a patra opinie a Comitetului consultativ al Convenției-cadru, referitoare la Bulgaria, exprimându-și preocuparea cu privire la decizia autorităților bulgare de a suspenda învățământul în limba română în zona Vidin, o regiune cu o prezență românească însemnată; a menționat că limba română continuă să fie predată pe teritoriul Bulgariei exclusiv ca limbă străină, în baza unei înțelegeri bilaterale româno-bulgare, și a reiterat apelul adresat de Comitet autorităților bulgare, de a purta un dialog cu vorbitorii de limba română în vederea introducerii studierii disciplinei Limba și literatura română și în limba română în zonele locuite în mod tradițional de etnicii români;

- s-a referit și la cea de-a cincea opinie a Comitetului consultativ al Convenției-cadru, privind Ungaria, care menționează că, în pofida unui cadru legislativ solid, persoanele aparținând minorităților naționale continuă să întâmpine dificultăți în utilizarea limbii materne; a menționat că, potrivit aceluiași document, în Ungaria declarațiile politice și media au indus un climat general de intoleranță, care se răsfrânge asupra libertății de exprimare a culturii și identității persoanelor aparținând minorităților naționale.

 

w Dl senator Titus Corlățean a participat la reuniunea online a Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului (9 noiembrie), la care au fost dezbătute rapoartele cu temele: Nevoia urgentă de întărire a Unităților de Informații Financiare - necesitatea unor instrumente mai puternice pentru confiscarea activelor ilegale; Migrația pentru investiții; Încălcarea drepturilor omului în Belarus reclamă o anchetă internațională; Implementarea hotărârilor CEDO - cel de-al 10-lea raport.

De asemenea, au fost organizate audieri de experți în pregătirea următoarelor proiecte de rapoarte: Restricții în activitatea ONG-urilor în statele membre ale Consiliului Europei; Abordarea problematicii luptătorilor străini Daesh și a familiilor acestora care revin din Siria în statele membre ale Consiliului Europei; Judecătorii din Polonia și Republica Moldova trebuie să rămână independenți.

 

w Dl senator Titus Corlățean a participat la reuniunea online a Comisiei de monitorizare (13 noiembrie):

În calitate de coraportor al proiectului de raport referitor la monitorizarea Georgiei, dl senator și-a exprimat sprijinul pentru concluziile observatorilor care au monitorizat din partea APCE alegerile parlamentare din 31 octombrie; a reamintit acordul politic pentru modificarea sistemului electoral, care a avut ca scop obținerea unor rezultate care să reflecte cât mai fidel proporționalitatea; a menționat că deficiențele semnalate de observatori în timpul scrutinului nu au fost atât de grave încât să afecteze rezultatul final al alegerilor, iar reacția opoziției de a se retrage din parlament este una regretabilă.

La propunerea dlui Corlățean, comisia a decis, în unanimitate, să solicite avizul Comisiei de la Veneția pe amendamentele la legea georgiană privind audiovizualul.

 

w Dl senator Titus Corlățean a participat la cea de-a 84-a reuniune plenară a ECRI (1-4 decembrie), ale cărei lucrări s-au desfășurat în format virtual.

În intervenția sa, dl senator a informat ECRI cu privire la atitudinea condamnabilă, nedemocratică și extremistă a unor lideri ai partidului de guvernământ din România, care și-au asumat, prin semnătură și comunicare publică, simboluri și elemente de ideologie fascistă și nazistă, respectiv expresia „ciuma roșie”, în varianta sa originală Die Rote Pest; a arătat că această sintagmă a fost lansată de Joseph Goebbels, ministrul propagandei publice în timpul regimului nazist, și a fost uzitată frecvent în spațiul public în perioada interbelică și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial de lideri marcanți ai Partidului Nazist, inclusiv de Adolf Hitler;  a menționat că această situație extrem de gravă, care poate fi lesne asimilată discursului instigator la ură, va fi adusă în atenția APCE (Comisia de monitorizare și Grupul Socialiștilor, Democraților și Verzilor), spre examinare. În replică, dna Maria Daniella Marouda, președintele ECRI, și-a exprimat preocuparea cu privire la aceste evoluții îngrijorătoare și a anunțat că ECRI va iniția în următoarea perioadă o investigație care va examina aspectele semnalate. 

În cadrul aceleiași reuniuni au fost adoptate rapoarte de monitorizare privind o serie de state membre ale Consiliului Europei, precum și o opinie referitoare la definiția de lucru a antisemitismului, convenită în timpul Președinției române a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (martie 2016-martie 2017).

 

w Dl senator Titus Corlățean a participat la reuniunea online a Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului (8 decembrie):

Comisia a dezbătut rapoartele cu temele: Judecătorii din Polonia și Republica Moldova trebuie să rămână independenți; Restricții în activitatea ONG-urilor în statele membre ale Consiliului Europei; Otrăvirea lui Alexei Navalnîi; Încălcarea drepturilor omului în Belarus reclamă o anchetă internațională; Celebrarea a 70 de ani de la adoptarea Convențiilor de la Geneva: contribuția Consiliului Europei la sinergia crescândă dintre dreptul internațional umanitar și dreptul internațional al drepturilor omului; Deținuții politici din Federația Rusă; Abordarea aspectelor de răspundere penală și civilă în contextul schimbărilor climatice.

 

w Dl senator Titus Corlățean a participat la reuniunea online a Comisiei pentru afaceri politice și democrație (10 decembrie):

În cadrul reuniunii au fost organizate audieri pe marginea proiectului de raport al dlui senator Corlățean, cu tema Marcarea a zece ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona: consolidarea cooperării dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană, la care au luat cuvântul membri ai Parlamentului European, noul secretar general al  Serviciului European pentru Acțiune Externă, înalți responsabili ai Comisiei Europene, directorul general al Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept a Consiliului Europei.

În prezentarea sa, dl senator:

- a salutat deschiderea și angajamentul UE pentru consolidarea și extinderea mecanismului de cooperare dintre cele două organizații, pentru accelerarea negocierilor și finalizarea procesului de aderare a UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului - cel mai important tratat european în materia drepturilor omului; acest obiectiv a dobândit o semnificație deosebită în contextul pandemiei COVID-19 și al măsurilor restrictive impuse de guverne pentru a limita efectele acesteia;

- a arătat că, odată ce UE va deveni cea de-a 48-a parte contractantă, cetățenii se vor putea adresa CEDO în situația în care drepturile și libertățile lor fundamentale ar fi afectate de orice acțiune a Uniunii;

- și-a exprimat încrederea că deținerea concomitentă de către Germania a președințiilor semestriale ale Consiliului Europei (18 noiembrie 2020-21 mai 2021) și Consiliului Uniunii Europene (1 iulie 2020-31 decembrie 2020) va constitui un factor determinant pentru îndeplinirea cu succes a acestui obiectiv și în beneficiul cetățenilor europeni.

În cadrul dialogului cu membrii APCE și oficialii invitați, dl Corlățean:

-                     și-a exprimat încrederea că parteneriatul CoE-UE se va reflecta inclusiv prin luări de poziție și acțiuni menite să semnaleze cu promptitudine orice manifestare a actorilor politici ce contravine principiilor democrației și statului de drept;

-                     a oferit exemple recente de atitudini care, în opinia sa, nu pot fi trecute sub tăcere: promulgarea de către președintele Republicii Moldova, dl Igor Dodon, chiar înaintea predării mandatului, a legii ce modifică anumite prerogative ale președintelui țării în domenii sensibile precum activitatea și controlul exercitat asupra serviciilor de informații moldovenești (lege suspendată anterior de Curtea Constituțională a Republicii Moldova); modul abuziv și neconstituțional în care Președintele României s-a implicat în campania electorală, semnalat în termeni duri de observatorii internaționali ai OSCE/ODIHR în concluziile preliminare ale Misiunii speciale de evaluare a alegerilor parlamentare, ca depășind limitele atribuțiilor sale oficiale constituționale, contrar standardelor internaționale democratice în materie.

În etapele viitoare de elaborare a acestui raport, senatorul român va analiza aspecte referitoare la: caracterul evolutiv al competențelor UE în materia drepturilor omului; bilanțul realizărilor și provocărilor în cooperarea dintre cele două organizații și modalitățile de aprofundare a parteneriatului dintre acestea.