SESIUNI

 w La prima parte a Sesiunii ordinare (Strasbourg, 21-25 ianuarie) au participat dna senator Alina-Ștefania Gorghiu și dnii senatori Titus Corlăţean, Viorel-Riceard Badea și Ion Popa, membri ai delegației.

Dl senator Viorel Badea:

- a prezentat, în plenul Adunării, proiectul de raport și rezoluția referitoare la protecția persoanelor aparținând minorităților naționale, subliniind că: de la adoptarea Recomandării 1766 (2006) a APCE privind ratificarea Convenției-cadru privind protecția minorităților naționale, niciunul dintre cele patru state care nu au ratificat convenția - Belgia, Grecia, Islanda și Luxemburg - și nici cele patru state care nu au semnat și nu au ratificat acest instrument - Andorra, Franța, Monaco și Turcia - nu au făcut progrese semnificative care să înlesnească o decizie politică favorabilă în viitorul apropiat; protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale are nevoie, mai mult ca oricând, de o abordare multilaterală bazată pe respectarea drepturilor omului, iar convenția-cadru este, din această perspectivă, un instrument juridic internațional valoros, fondat pe premisa că protecția minorităților poate fi realizată prin angajamentul comun al statelor membre ale Consiliului Europei și prin acceptarea, în același timp, a unei monitorizări independente; tendința tot mai accentuată de repolitizare a protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale prin instrumentalizarea acestor probleme sau prin examinarea lor prin prisma securității poate servi la alimentarea unei dinamici adversariale majoritate/minoritate și la reactivarea unor argumente care se bazează pe protecția minorității înrudite pentru a justifica intervenția, indiferent de natura sa, pe teritoriul statului de reședință al persoanelor aparținând minorităților naționale, în modalități care contravin normelor de drept internațional. Rezoluția menționează că ratificarea Protocolului nr. 12 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului referitoare la interzicerea generală a discriminării și implementarea deplină a hotărârilor CEDO privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale va contribui la consolidarea drepturilor respectivelor persoane, indiferent dacă aceste minorități sunt sau nu recunoscute ca atare; al patrulea comentariu tematic la convenția-cadru, din 2016, cu privire la sfera de aplicare a acesteia, cu valoare de recomandare, a încercat să clarifice cine sunt beneficiarii protecției drepturilor și care sunt aceste drepturi; absența unei definiții juridice a minorității naționale, din cauza imposibilității statelor membre ale Consiliului Europei de a ajunge la un numitor comun, nu a reprezentat un obstacol în calea ratificării acestui instrument juridic, lăsând statelor o marjă pentru adaptarea lui în funcție de situația din fiecare țară. Rezoluția APCE nr. 2262 (2019) privind protecția persoanelor aparținând minorităților naționale a fost adoptată cu o largă majoritate de către membrii Adunării;

Dl senator Badea a fost reales în funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru egalitate și nediscriminare. 

Dl senator Titus Corlățean:

- s-a alăturat campaniei Not in My Parliament, inițiată de președintele APCE pentru combaterea sexismului, hărțuirii și violenței împotriva femeilor din parlament, și a semnat moțiunea pentru rezoluție pe această temă, depusă de parlamentara islandeză Thorhildur Sunna Ćvarsdottir (Islanda, Grupul Socialiștilor, Democraților și Verzilor);

- a avut mai multe intervenții în dezbaterile din Comisia pentru afaceri politice și democrație, pe marginea raportului referitor la actualizarea liniilor directoare menite să asigure referendumuri echitabile în statele membre ale Consiliului Europei (raportor: Cheryl Gillan, Marea Britanie, Grupul Conservatorilor Europeni), prin care a pledat pentru modificărea unor recomandări din Codul de bune practici în materie al Comisiei de la Veneția (propunerile s-au regăsit în textul adoptat); rezoluția recomandă Comisiei de la Veneția actualizarea codului său de bune practici în domeniul organizării referendumurilor (2007), inclusiv recomandarea de evitare a organizării unui referendum în același timp cu orice tip de alegeri;

- a fost reales prim-vicepreședinte al Comisiei APCE pentru afaceri politice și democrație şi a fost desemnat, în unanimitate, reprezentant, pentru anul 2019, al Comisiei APCE pentru afaceri politice și democrație la Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) și reprezentant al Comisiei APCE pentru afaceri juridice și drepturile omului la Comitetul de experți al Consiliului Europei privind evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor (MONEYVAL).

w La cea de-a doua parte a Sesiunii ordinare (Strasbourg, 8-12 aprilie) au participat dna senator Alina-Ștefania Gorghiu și dnii senatori Titus Corlăţean, Cristian-Sorin Dumitrescu şi Ion Popa.

Dna senator Alina-Ștefania Gorghiu a avut o serie de intervenții în plen:

- a luat cuvântul la dezbaterea raportului Comisiei ad-hoc a APCE de observare a alegerilor parlamentare din Republica Moldova - 24 februarie a.c. (raportor: Claude Kern, Franța, ALDE), scrutin la care a luat parte în calitate de observator APCE, referindu-se la contextul politic de la Chișinău, care a fost marcat de anumite aspecte negative, printre care: anularea rezultatului alegerilor municipale pentru Primăria Chișinăului; lipsa unor progrese semnificative în investigarea fraudei bancare din 2014; modificarea Codului electoral fără luarea în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția; adoptarea, în 2018, a unor măsuri de amnistie fiscală; cu privire la rezultatul alegerilor, a semnalat tendința de adâncire a polarizării pe scena politică din Republica Moldova între forțele pro-europene, așa-zisele forțe pro-europene - percepute drept oligarhice - și cele pro-ruse; a subliniat necesitatea susținerii, de către autoritățile de la Chișinău, a parcursului european al Republicii Moldova, prin consolidarea cadrului instituțional bazat pe asumarea deplină a standardelor europene;

- a avut o intervenție pe marginea raportului privind rolul și responsabilitatea liderilor politici în combaterea discursului motivat de ură și a intoleranței (raportor: Elvira Kovacs, Serbia, PPE/CD), în care a relevat importanța coeziunii sociale și a toleranței în societate; s-a referit la prevederile statutare ale partidului pe care îl reprezintă, în ceea ce privește combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului și intoleranței; a arătat că deschiderea și toleranța în societate pot fi autentice doar când aceste valori sunt incluzive, nefiind limitate la anumite grupuri sociale; a atras atenția că simpla condamnare a discursului motivat de ură nu este suficientă, iar adoptarea unei atitudini de pasivitate poate fi sinonimă cu susținerea tacită a unor astfel de manifestări publice reprobabile; a menționat că acțiunile de combatere a discursului motivat de ură trebuie să fie proporționale, astfel încât libertatea de exprimare, așa cum este definită în art. 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, să nu fie afectată;

- a luat cuvântul la dezbaterea raportului cu tema Laundromatele: răspunsuri la noi provocări în combaterea crimei organizate, corupției și spălării banilor (raportor: Mart van de Ven, Olanda, ALDE), arătând că reprezentanții forurilor legislative trebuie să manifeste toleranță zero față de asemenea practici prin identificarea lacunelor legislative care fac posibilă folosirea pe scară largă a unor scheme de spălare a banilor și adoptarea unor noi măsuri, în plan legislativ, de prevenire a acestora; a prezentat detalii privind stadiul implementării, de către România, a celei mai recente directive UE (mai, 2018) privind prevenirea utilizării sistemului financiar al Uniunii în scopul spălării banilor și  finanțării terorismului; a subliniat importanța implicării organizațiilor neguvernamentale și a jurnalismului de investigație în dezvăluirea unor cazuri de fraudă bancară și economică; a menționat că lupta împotriva acestui fenomen presupune, pe de o parte, o justiție independentă și puternică și, pe de altă parte, măsuri și acțiuni coordonate la nivel european și internațional.

Dl senator Titus Corlățean:

- a avut o întâlnire oficială, alături de Claude Kern (Franța, ALDE), în calitate de coraportori privind îndeplinirea obligațiilor și angajamentelor Georgiei față de Consiliul Europei, cu Mamuka Bakhtadze, prim-ministrul Georgiei, aflat la Strasbourg în vizită oficială, cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la aderarea Georgiei la Consiliul Europei; au fost abordate principalele aspecte urmărite în cadrul procedurii de monitorizare a APCE cu privire la angajamentele asumate de Georgia la data aderării la Consiliul Europei; coraportorii au pledat pentru realizarea de progrese în implementarea, de către guvernul georgian, a unor măsuri de reformă în justiție, precum și în privința semnării și ratificării de către Georgia a convențiilor și acordurilor CE;

- a avut o intervenție în plenul Adunării, în contextul prezentării, de către prim-ministrul Georgiei, a reformelor constituționale și progreselor înregistrate de țara sa în domeniul statului de drept și al drepturilor omului; cu acest prilej, a reiterat poziția oficială a APCE și a României de susținere a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Georgiei și a solicitat accelerarea procedurilor interne pentru semnarea și ratificarea, de către autoritățile de la Tbilisi, a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată, la Strasbourg, la 5 noiembrie 1992;

- a luat cuvântul la dezbaterea raportului Comisiei ad-hoc a APCE de observare a alegerilor parlamentare din Republica Moldova - 24 februarie a.c. (raportor: Claude Kern, Franța, ALDE), scrutin la care a participat în calitate de observator; a remarcat progresul real pe care l-a înregistrat procesul electoral în ceea ce privește transparența și modul de organizare, în condițiile dificile determinate de campania deosebit de activă a Federației Ruse de influențare a alegerilor; a subliniat importanța continuării implementării, de către Republica Moldova, a Acordului de Asociere și a încurajat membrii APCE și grupurile politice să transmită un mesaj ferm către partidele pro-europene din Republica Moldova pentru formarea unei coaliții care să asigure continuarea  parcursului european al țării;

- a avut o intervenție pe marginea raportului privind crearea unui mecanism al Uniunii Europene pentru democrație, stat de drept și drepturi fundamentale (raportor: Petra De Sutter, Belgia, SOC), în care a arătat că există deja o cooperare apropiată între Consiliul Europei și instituțiile Uniunii Europene, cu contribuții semnificative la îmbunătățirea mecanismelor de promovare a drepturilor fundamentale; a apreciat oportunitatea acestui raport care clarifică o serie de aspecte importante ale viitorului mecanism al UE, subliniind că rolul Consiliului Europei în domeniul drepturilor omului trebuie menținut, și trebuie evitată duplicarea cu acțiunile celor două organe statutare ale CE; a subliniat că viitorul mecanism al UE oferă posibilitatea eliminării tratamentului discriminatoriu și a dublului standard la care sunt supuse încă unele state membre ale Uniunii Europene, menționând menținerea, timp de 12 ani, a unui Mecanism de Cooperare și Verificare care vizează numai două state membre, deși multe alte state se confruntă cu serioase provocări privind corupția, spălarea de bani și fraudele bancare; a reafirmat necesitatea accelerării negocierilor în vederea aderării UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului;

- a luat cuvântul pe marginea raportului privind rolul și responsabilitatea liderilor politici în combaterea discursului motivat de ură și a intoleranței (raportor: Elvira Kovacs, Serbia, PPE/CD), exprimând îngrijorarea cu privire la faptul că în discursul public se fac remarcate din ce în ce mai des mesajele care îndeamnă la ură și conduc la divizarea societății și diminuarea democrației; a dat exemplul României, unde discursul politic sau acțiunile bazate pe ură, provenind în principal din partea unor formațiuni politice antisistem sau chiar din partea unor așa-ziși reprezentanți ai societăți civile, au crescut  în intensitate și gravitate în ultima perioadă; s-a referit la prioritățile Președinției române a Consiliului UE, printre care combaterea rasismului, intoleranței, populismului și a discursului bazat pe ură și antisemitism; a tras un semnal de alarmă privind intensificarea atitudinilor islamofobe în statele europene, cu precădere prin intermediul rețelelor virtuale, fapt confirmat de rapoartele de țară ale Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței;

- a prezidat, alături de parlamentarul ucrainean Pavlo Ungurian, dezbaterea cu tema 70 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului. Este asigurată libertatea religioasă pentru creștini?, context în care a reafirmat importanța promovării libertății religioase și a respectării drepturilor fundamentale ale fiecărui cetățean, precum și a combaterii discriminării pe criteriul libertății religioase; totodată, a inițiat și depus o moțiune pentru rezoluție pe tema situației creștinilor din diferite regiuni, care a fost semnată de un număr semnificativ de membri APCE.

w La cea de-a treia parte a Sesiunii ordinare (Strasbourg, 24-28 iunie) au participat dl senator Liviu-Marian Pop, președintele Delegației Parlamentului României la APCE, și dnii senatori Titus Corlățean, Viorel-Riceard Badea și Ion Popa, membri ai delegației.

În urma unor dezbateri intense, care au inclus examinarea a 220 de amendamente, a fost adoptată (118 voturi pentru, 62 voturi împotrivă, 10 abțineri) Rezoluția 2287 (2019) privind întărirea procesului decizional al Adunării Parlamentare cu privire la deplinele puteri și la vot. În urma acestei decizii, delegația legislativului rus și-a depus deplinele puteri și a revenit la APCE după ce, în 2014, Adunarea îi suspendase dreptul de vot în contextul anexării ilegale a Crimeei de către Federația Rusă.

Membrii APCE au ales-o, pentru un mandat de cinci ani, pe dna Marija Pejčinović-Burić, ministrul croat al afacerilor externe și europene, în funcția de secretar general al Consiliului Europei. De asemenea, au ales judecătorii, din partea Germaniei (Anja Seibert Fohr) și Estoniei (Peeter Roosma), la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Dl senator Titus Corlățean:

-  a inițiat o moțiune pentru rezoluție pe tema nerespectării angajamentelor Ucrainei în materia drepturilor lingvistice ale minorităților naționale, care a fost susținută de 23 de membri ai APCE din 8 state și 3 grupuri politice (PPE/CD, SOC și ALDE); din partea delegației române și-au exprimat susținerea dnii senatori Liviu-Marian Pop, Viorel-Riceard Badea și Ion Popa și dnii deputați Ionuț Stroe, Attila Korodi, Erika Benkö, Gheorghe-Dinu Socotar și Mugurel Cozmanciuc;

Prin Rezoluția 2189 (2017): “Noua lege a educației din Ucraina: un impediment major cu privire la învățământul în limba maternă a minorităților naționale”, inițiată de delegația română, APCE a decis să urmărească îndeproape evoluțiile din Ucraina referitoare la protecția și promovarea limbilor regionale și minoritare. Noua inițiativă atrage atenția asupra faptului că, deși o serie de prevederi din Legea privind educația din Ucraina (2017) au fost declarate neconforme cu instrumentele juridice internaționale relevante, de către Comisia de la Veneția, autoritățile de la Kiev nu au luat în considerare aceste constatări. Mai mult, Rada Supremă a adoptat, la 25 aprilie 2019, Legea privind garantarea utilizării limbii ucrainene ca limbă de stat, care stabilește folosirea exclusivă a limbii ucrainene în sfera publică de către toți cetățenii săi, indiferent de apartenența etnică. În contextul acestor evoluții îngrijorătoare, demersul parlamentarilor români propune APCE să monitorizeze îndeaproape modul în care Ucraina își îndeplinește obligațiile internaționale relevante, din perspectiva creării unui mediu favorabil pentru exercitarea drepturilor lingvistice ale persoanelor aparținând minorităților naționale.

- a fost desemnat raportor al Comisiei APCE pentru afaceri politice și  democrație  pe tema marcării a zece ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona: întărirea cooperării dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană.

Dl senator Viorel-Riceard Badea:

- a avut o intervenție în cadrul dezbaterii comune a rapoartelor Încetarea violenței împotriva copiilor: contribuția Consiliul Europei la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (raportor: Doreen Massey, Marea Britanie, SOC) și Stoparea violenței împotriva copiilor migranți și a exploatării acestora (raportor: Rósa Björk Brynjólfsdóttir, Islanda, Stânga Europeană Unită), în care a menționat că protecția drepturilor copiilor reclamă o atenție sporită din partea decidenților politici și și-a exprimat susținerea față de demersurile din ultimii ani ale CE și APCE, având ca scop abordarea cu prioritate a violenței împotriva copiilor; a evocat obiectivele actualei Strategii a CE privind Drepturile Copilului (2016-2021); a subliniat că este vital ca parlamentele naționale, în virtutea funcției lor legislative, să se implice în implementarea și monitorizarea ODD 16.2 referitor la combaterea abuzului și violenței asupra copiilor; și-a manifestat sprijinul pentru propunerea, cuprinsă în raport, de organizare, în parlamentele naționale, a unor dezbateri în domeniu, cu participarea tuturor factorilor relevanți; a precizat că acțiunile de prevenire și combatere a violenței împotriva copiilor presupun asigurarea unei planificări bugetare plurianuale și alocări suficiente, în măsură să ofere predictibilitate în finanțare și să genereze rezultate concrete.

w Dnii senatori Liviu-Marian Pop, Titus Corlățean, Viorel-Riceard Badea și Ion Popa au participat la cea de-a patra parte a Sesiunii ordinare (Strasbourg, 30 septembrie -4 octombrie), care s-a desfășurat sub auspiciile celei de-a 70-a aniversări a Consiliului Europei, pe ordinea de zi fiind incluse ceremonia solemnă dedicată acestui moment aniversar și alte evenimente speciale.

Dl senator Titus Corlățean:

- a fost desemnat, prin votul membrilor Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului, raportor pe tema Asumarea responsabilității pentru doborârea avionului MH 17; raportul își propune să sprijine eforturile întreprinse de echipa internațională de investigație pentru identificarea persoanelor responsabile de doborârea avionului companiei Malaysia Airlines MH 17, în ziua de 17 iulie 2014, în spațiul aerian ucrainean, în contextul conflictului din estul Ucrainei;  raportul va aduce în atenție necesitatea cooperării tuturor statelor membre, îndeosebi a celor cu jurisdicție în acest caz, astfel încât cercetările desfășurate până în prezent să poată continua, și va conține recomandări menite să sprijine ancheta în vederea aflării adevărului și aducerii în fața justiției a celor responsabili;

- a prezentat, în calitate de raportor privind consolidarea cooperării dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană la 10 ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în cadrul schimbului de vederi organizat de Comisia pentru afaceri politice și democrație, principalele obiective ale raportului ce urmează a fi elaborat și dezbătut în cadrul comisiei: modalități de consolidare a relațiilor dintre cele două organizații și impactul unor noi inițiative, precum mecanismul UE privind statul de drept, îl poate avea asupra activității Consiliului Europei; a readus în atenție necesitatea relansării procedurii de aderare a UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, una dintre prioritățile de pe agenda cooperării dintre cele două organizații, precum și necesitatea implementării în totalitate a prevederilor Memorandumului de Înțelegere dintre CE și UE (2007), care reconfirmă rolul CE în stabilirea standardelor în domeniul drepturilor omului, democrației și statului de drept în Europa.

Dl senator Viorel-Riceard Badea:

- a avut o intervenție, în calitatea sa de raportor al Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă, în cadrul schimbului de opinii organizat la reuniunea comună a Subcomisiei pentru copii și a Subcomisiei pentru refugiați și copii și tineri migranți, pe tema viitoarelor activități ale APCE care vizează protecția drepturilor copiilor rămași în țara de origine și a copiilor migranți; a reamintit că tot mai mulți copii ai căror părinți sunt plecați în străinătate rămân acasă în grija altor persoane din familie, fapt ce conduce la o creștere îngrijorătoare a riscului de abandon școlar și de îngrijiri medicale deficitare, acești copii devenind astfel vulnerabili în fața fenomenelor de trafic de persoane, delincvență juvenilă etc.; a menționat că, în cadrul vizitei de documentare întreprinse în Italia (11-12 martie), în calitate de raportor pe tema impactului migrației forței de muncă asupra copiilor rămași în țările de origine, a fost informat cu privire la introducerea și aplicarea unui spectru larg de bune practici menite să răspundă provocărilor generate de fenomenul migrației; a atras atenția asupra situației lucrătorilor intra-UE care, în pofida cadrului legal și instituțional existent în statelor membre, se confruntă cu dificultăți multiple.