SESIUNI, BIROU ȘI COMISIA PERMANENTĂ

 

w La prima parte a Sesiunii ordinare (Strasbourg, 22-26 ianuarie), Senatul a fost reprezentat de dl senator Titus Corlăţean, președintele Delegației Parlamentului României la APCE, dna senator Alina-Ștefania Gorghiu și dnii senatori Viorel-Riceard Badea și Ion Popa, membri ai delegației.

 

Dl senator Titus Corlăţean:

- a fost ales vicepreședinte al APCE, vicepreședinte al Grupului Socialiștilor, Democraților și Verzilor Europeni, prim-vicepreședinte al Comisiei APCE pentru afaceri politice și democrație; a fost desemnat reprezentant pentru anul 2018 al Comisiei APCE pentru afaceri politice și democrație la Comisia Europeană împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI) și reprezentant al Comisiei APCE pentru afaceri juridice și drepturile omului la C0mitetul de Experți al Consiliului Europei privind evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor (MONEYVAL);

- a prezentat, în calitate de raportor, în cadrul unei dezbateri de urgență, raportul cu tema Procesul de pace israelo-palestinian: contribuția Consiliului Europei; menționând că: scopul acestui demers este reafirmarea oportunității, oferită ambelor părți, de a rămâne angajate în cadrul APCE, ca platformă unică de contact și de dialog; Forumul tripartit, evocat de două rezoluții anterioare ale APCE, permite parlamentarilor din cele două delegații și APCE să se angajeze, de pe poziții egale, într-un dialog constructiv; rezoluția are o abordare echilibrată și nu se raportează la niciuna dintre părți în termeni critici, scopul fiind identificarea unor modalități concrete de sprijinire a relansării Procesului de pace, inclusiv prin contacte cu părțile direct interesate și alți actori relevanți. Rezoluția adoptată în urma dezbaterii reafirmă angajamentul Adunării față de Procesul de pace și soluția a două state, cu popoarele israelian și palestinian conviețuind în pace și securitate;

- a luat cuvântul, din partea Grupului Socialiștilor, Democraților și Verzilor, pe marginea raportului Necesitatea unei convenții europene privind profesia de avocat (raportor: Sabien Lahaye-Batheu, Belgia, ALDE), ocazie cu care a evidențiat: importanța acestui subiect din perspectiva administrării justiției în statele democratice; faptul că interesul tot mai pregnant pentru aspectele referitoare la magistrați independența justiției a condus, în mod nedrept, la o minimalizare a rolului avocaților în protecția drepturilor și libertăților fundamentale, în special dreptul la apărare; sprijinul pentru implementarea Recomandării 21(2000) a Comitetului Miniștrilor al CE privind exercitarea profesiei de avocat, document care solicită adoptarea unui instrument juridic obligatoriu pentru reglementarea acestei profesii; îngrijorarea cu privire la abuzurile împotriva avocaților, semnalate în mai multe state membre și nevoia unui mecanism de alertă timpurie la nivel european, în baza modelelor și precedentelor care funcționează în statele membre ale CE; necesara distincție care trebuie făcută între profesia de avocat și cea de consilier juridic. Recomandarea APCE a fost votată cu o largă majoritate și a fost transmisă Comitetului Miniștrilor al CE.

 

Dl senator Viorel Badea:

- a luat cuvântul pe marginea raportului Protecția și promovarea limbilor regionale sau minoritare în Europa (raportor: Rózsa Hoffmann, Ungaria, PPE), menționând că: orice inițiativă care își propune să protejeze și să promoveze limbile regionale sau minoritare este lăudabilă atâta vreme cât nu are mize ascunse; România oferă protecție juridică pentru 20 de limbi regionale sau minoritare, fiind unul dintre statele europene cu cele mai multe limbi protejate și cu un grad ridicat de îndeplinire a angajamentelor asumate în baza Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare; învățarea limbii materne și în limba maternă este garantată de lege în România, la toate nivelurile de educație; statul român promovează politici care contribuie la edificarea umei societăți tolerante, bazată pe dialog intercultural; politicile autorităților de la București urmăresc păstrarea, dezvoltarea și promovarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a persoanelor aparținând minorităților naționale și promovarea interculturalismului; de-a lungul timpului, coexistența pașnică, în România, a majorității și a celor 20 de minorități naționale a generat modele solide de bune practici care pot fi împărtășite statelor membre ale Consiliului Europei.

 

w La reuniunile Biroului, Comisiei permanente și Comisiei ad-hoc privind misiunea și rolul APCE (Paris, 14-15 martie) a participat dl senator Titus Corlățean, președintele delegației.

 

Dl senator Corlățean:

- s-a adresat președintelui CEDO, dl Guido Raimondi, evidențiind ameliorarea executării, la nivel național, a hotărârilor Curții; cu titlu de exemplu, a menționat că, în urma hotărârii-pilot din cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României (2010), a fost adoptată Legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, care a reglementat chestiuni sensibile referitoare la retrocedarea imobilelor naționalizate, într-un dosar care a generat, de-a lungul timpului, eforturi bugetare substanțiale; a dorit să afle opinia înaltului magistrat cu privire la așteptările concrete pe care le are de la viitoarea Declarație de la Copenhaga privind Sistemul European al Drepturilor Omului. În răspunsul său, președintele CEDO a menționat că intervenția instanței de la Strasbourg în anumite state a vizat subiecte sensibile din punct de vedere politic, însă CEDO nu a abdicat niciodată de la rolul său, iar hotărârile sale au oferit impulsul necesar pentru înlăturarea blocajelor politice pe anumite subiecte; referitor la proiectul Declarației de la Copenhaga, a arătat că CEDO are menirea de a semnala statelor părți dificultățile survenite în practică, însă Curtea nu se poate substitui dreptului suveran al statelor părți de a negocia acest text;

- în cadrul dezbaterii proiectului de raport Egalitatea de gen și pensia alimentară a copilului (raportor: dna Gisela Wurm, Austria, Grupul Socialiştilor, Democraţilor şi Verzilor), și-a exprimat îngrijorarea cu privire la numărul crescând de divorțuri la nivel european, de natură să afecteze în mod serios, uneori iremediabil, dezvoltarea copiilor; a arătat că durata excesivă a procedurilor judiciare se răsfrânge asupra bunăstării familiilor monoparentale, iar statul are datoria să reacționeze în asemenea situații, substituindu-se părintelui care nu plătește pensia alimentară (cu drept de regres asupra debitorului rău platnic) și adoptând măsuri financiare și fiscale în sprijinul acestor familii. Rezoluția a fost aprobată în unanimitate de membrii Comisiei.  

 

w La cea de-a doua parte a Sesiunii ordinare (Strasbourg, 23-27 aprilie), Senatul a fost reprezentat de dl senator Titus Corlăţean, președintele delegației, dna senator Alina-Ștefania Gorghiu și dnii senatori Viorel-Riceard Badea şi Ion Popa.

 

În data de 22 aprilie, Organismul independent de anchetă asupra acuzațiilor de corupție din cadrul Adunării Parlamentare a dat publicității un raport care vizează: trei foști membri care au fost angajați în activități de corupție și care au încălcat în mod grav Codul de conduită al membrilor APCE; o serie de cazuri de încălcare a anumitor prevederi din Codul de conduită al membrilor APCE de către actuali și foști membri ai Adunării, precum și o listă de membri și membri de onoare ai APCE care au refuzat să coopereze cu Organismul independent de anchetă.

 

Dl senator Viorel Badea:

- a fost ales vicepreședinte al Comisiei APCE pentru egalitate și nediscriminare;

- a depus moțiunea pentru rezoluție cu tema Impactul migrației muncii asupra copiilor rămași în țările de origine; s-au alăturat acestui demers membri ai Delegației Parlamentului Românei la APCE și parlamentari din Belgia, Croația, Georgia, Germania, Irlanda, Lituania, Republica Moldova, Polonia și Portugalia; inițiativa are ca scop identificarea urgentă a unor soluții pentru copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate din motive economice, stare de fapt întâlnită în special statele din Europa de Est; acest fenomen social, care implică sacrificarea vieții de familie și punerea în pericol a dezvoltării armonioase a copiilor, reclamă o reacție cât mai promptă din partea statelor membre ale Consiliului Europei, și în special a parlamentelor naționale, în calitate de foruri legiuitoare;

- a prezentat, în cadrul Comisiei pentru egalitate și nediscriminare, proiectul de raport pe tema promovării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, precizând că: este de evitat o abordare pur bilaterală a protecției minorităților naționale, care poate avea ca efect o politizare excesivă a acestei problematici care ar trebui tratată prin prisma universalității drepturilor omului; convenția a fost adoptată în baza înțelegerii că protecția minorităților naționale poate fi cel mai bine atinsă la nivel multilateral, prin angajamentul comun al statelor membre ale CE de a oferi protecție minorităților care se află în jurisdicția lor și de a accepta monitorizarea independentă a situației acestor minorități; este necesară o evaluare a implementării convenției de către statele părți, pentru evidențierea domeniilor în care s-au înregistrat progrese în ultimii 20 de ani de la intrarea în vigoare a convenției și identificarea principalelor probleme.

 

Reprezentanții opoziției în delegația română (dna senator Alina-Ștefania Gorghiu, dl senator Ion Popa, dl senator Viorel-Riceard Badea și dnii deputați Cezar-Florin Preda și Ionuț-Marian Stroe) au transmis o scrisoare către președintele APCE, Comisia de montorizare și Comisia pentru afaceri juridice și drepturile omului, în care au solicitat sprijinul APCE pentru sesizarea Comisiei de la Veneția cu privire la modificările aduse celor trei legi ale justiției (Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului  Superior al Magistraturii). În acest context și pe fondul constatărilor raportului GRECO privind România, s-a decis organizarea unei dezbateri, în cadrul Comisiei de monitorizare, pe tema reformelor sistemului judiciar din România, inclusiv în contextul combaterii corupției. La dezbatere au participat reprezentanți ai Comisiei de la Veneția, GRECO, Consiliului Superior al Magistraturii; au avut intervenții dl senator Titus Corlățean și dl deputat Ionuț-Marian Stroe, membri ai Comisiei de monitorizare.

 

Dl senator Titus Corlățean:

- a făcut o prezentare cuprinzătoare a aspectelor legislative în atenție, dar și a gravelor abuzuri semnalate public în ultimii ani, cu elemente de probatoriu concrete, săvârșite de unii procurori anticorupție în cursul anchetelor penale desfășurate în România; a prezentat protocolul de cooperare dintre Serviciul Român de Informații și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție/Direcția Națională Anticorupție, declasificat recent, evidențiind elementele de ilegalitate și neconstituționalitate care au generat serioase abuzuri, cu încălcarea flagrantă a drepturilor și libertăților fundamentale, așa cum sunt consacrate în Convenția Europeană a Drepturilor Omului; a subliniat că s-a realizat deja un dublu control de constituționalitate asupra celor trei legi menționate, deciziile pozitive ale Curții Constituționale fiind fundamentate inclusiv pe elemente de poziție și linii directoare ale Comisiei de la Veneția cu privire la o serie de aspecte precum diferența dintre statutul procurorilor și cel al judecătorilor; a arătat că deciziile Curții Constituționale consfințesc, practic, constituționalitatea întregului pachet legislativ, cu excepția definirii erorii judiciare, procedura de modificare corespunzătoare fiind în curs în parlament; conform deciziei Curții Constituționale, înființarea unei secții speciale a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care să investigheze eventualele abuzuri ale magistraților, este constituțională, întrucât constituie o garanție pentru salvgardarea independenței magistraților, în special a judecătorilor. În final, Comisia de monitorizare a decis solicitarea unei opinii, cu caracter consultativ, din partea Comisiei de la Veneția, asupra legilor menționate, a căror examinare nu poate ignora necesitatea de a oferi răspunsurile legislative democratice pentru corectarea abuzurilor constatate în sistemul judiciar; 

 

- a luat cuvântul la dezbaterea de urgență cu tema Follow-up la raportul Organismului independent de anchetă privind alegațiile de corupție din cadrul APCE (raportor: Petra De Sutter, Belgia, Grupul Socialiștilor, Democraților și Verzilor); și-a exprimat aprecierea față de activitatea Organismului independent și a Comisiei APCE pentru regulament, imunități și afaceri instituționale; a arătat că se impune o reacție politică promptă și adecvată în fața unor constatări care relevă acte de corupție și o conduită nepotrivită chiar și în cadrul unei organizații extrem de importante pentru democrația europeană; a menționat că provine dintr-o țară și dintr-o regiune în care, după dispariția regimului comunist, au fost necesare eforturi susținute pentru realizarea de reforme, construirea democrației și sancționarea conduitei imorale; pentru combaterea corupției au fost instituite standarde legislative ridicate, mecanisme și instituții corespunzătoare, în baza recomandărilor CE, ale Comisiei Europene și ale altor parteneri europeni; partea pozitivă a acestui demers au reprezentat-o progresele neîndoielnice realizate, dar partea negativă, ignorată inclusiv de partenerii europeni, a fost că uneori - și tot mai frecvent, în ultimii ani - procesul de combatere a corupției a devenit mult mai brutal, cu încălcarea drepturilor fundamentale ale omului (ex. prezumția de nevinovăție); a amintit că, în momentul dezbaterii, în Adunare, pe tema declarațiilor de avere și de interese, membri ai APCE din state vest-europene s-au opus adoptării unor declarații mai detaliate, în ciuda deschiderii manifestate de ceilalți membri ai Adunării; în acest context, Adunarea ar trebui să-și propună agrearea unor standarde comune.

 

w La reuniunile Biroului, Comisiei permanente și Comisiei ad-hoc privind rolul și misiunea APCE (Zagreb, 31 mai-1 iunie) a participat dl senator Titus Corlățean, președintele delegației.

 

Dl senator Corlăţean:

- a solicitat preşedintei-în-exerciţiu a Comitetului Miniştrilor al CE, dna Marija Pejčinović Burić, ministrul croat al afacerilor externe şi europene, ca preşedinţia-în-exerciţiu să insiste pe lângă autorităţile ucrainene să îşi respecte angajamentele internaţionale în materia protecţiei minorităţilor naţionale, arătând că respectarea acestor obligaţii presupune aplicarea integrală a recomandărilor APCE şi ale Comisiei de la Veneţia privind modificarea noii legi ucrainene a educației, care limitează drastic dreptul la educaţie în limba maternă pentru minorităţile naţionale, inclusiv pentru etnicii români; în răspunsul său, ministrul croat a dat asigurări cu privire la demersurile şi exigenţele pe care preşedinţia-în-exerciţiu le va avea în dialogul cu autorităţile de la Kiev, în vederea respectării angajamentelor internaţionale;

- a prezentat, în cadrul reuniunii Comisiei permanente a APCE, avizul Comisiei pentru afaceri politice şi democraţie la raportul Combaterea propagandei teroriste (raportor: Liam Byrne, Marea Britanie, Grupul Socialiştilor, Democraţilor şi Verzilor) și a promovat opt amendamente la proiectele de rezoluţie şi de recomandare aferente raportului, toate fiind  aprobate de Comisia permanentă;

- a avut o intervenţie în cadrul schimbului de vederi al Comisiei permanente cu dl Thorbjřrn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei, în care a subliniat nevoia unei acţiuni politice hotărâte a statelor membre, a Comitetului Miniştrilor şi a APCE, pentru consolidarea autorității şi prestigiului Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, în special prin executarea integrală a hotărârilor pronunţate de CEDO.

 

w La cea de-a treia parte a Sesiunii ordinare (Strasbourg, 25-29 iunie) au participat dna senator Alina-Ștefania Gorghiu și dnii senatori Viorel-Riceard Badea și Ion Popa.

 

Dna Liliane Maury Pasquier (Elveția, Grupul Socialiștilor, Democraților și Verzilor) a fost aleasă în funcția de președinte al APCE.

 

Reprezentanții opoziției în delegație (dna senator Alina-Ștefania Gorghiu, dl senator Ion Popa, dl senator Viorel-Riceard Badea și dnii deputați Cezar-Florin Preda și Ionuț-Marian Stroe) au transmis o scrisoare către Comisia de montorizare în care au solicitat sprijinul APCE pentru sesizarea Comisiei de la Veneția cu privire la modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală.

 

Dl senator Viorel Badea:

- a prezentat în plenul Adunării, în calitate de președinte al  Comisiei ad-hoc a APCE de observare a alegerilor prezidențiale din Azerbaidjan (11 aprilie 2018), raportul aferent acestei misiuni electorale, menționând că: procesul electoral s-a desfășurat într-un mediu politic concurențial imatur și în baza unui cadru juridic care limitează exercitarea deplină a drepturilor și libertăților fundamentale, cu precădere libertatea presei și libertatea de expresie, inclusiv în mediul online; sunt de apreciat atitudinea pozitivă a autorităților azere față de observatorii internaționali, care au putut să își desfășoare activitatea în mod neîngrădit în perioada preelectorală, precum și pregătirea eficientă și cu resurse adecvate a scrutinului de către administrația electorală; în ziua alegerilor, au fost constatate numeroase nereguli, printre care lipsa transparenței și încălcarea frecventă a procedurilor electorale obligatorii; în condițiile în care insulta și calomnia continuă să fie incriminate de legislația penală internă, inclusiv pentru opiniile exprimate în mediul online, pe durata campaniei electorale nu au fost prezentate poziții critice la adresa puterii din partea celorlalți candidați. Dl senator s-a exprimat în favoarea unei cooperări mai strânse între autoritățile de la Baku și Consiliul Europei, prin Comisia de la Veneția și, respectiv, OSCE, prin Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului, în vederea corectării serioaselor abateri de la standardele internaționale în materie electorală;

- a fost desemnat raportor, din partea Comisiei APCE pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă, pe tema impactului migrației muncii asupra copiilor rămași în țările lor origine; parlamentarul român este inițiatorul moțiunii pentru rezoluție care va sta la baza elaborării proiectului de raport.

 

w La cea de-a patra parte a Sesiunii ordinare (Strasbourg, 8-12 octombrie), Senatul a fost reprezentat de dl senator Titus Corlățean, președintele delegației, și de dnii senatori Viorel-Riceard Badea, Cristian-Sorin Dumitrescu și Ion Popa.

 

Dl senator Viorel-Riceard Badea:

- a prezentat în cadrul Comisiei pentru egalitate și nediscriminare a APCE, în calitate de raportor, proiectul de raport pe tema promovării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale; cu această ocazie a arătat că: în Convenția-cadru a CE pentru protecția minorităților naționale se pleacă de la premisa că drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale ar putea fi mai bine protejate printr-un angajament comun al statelor membre în cadrul jurisdicțiilor lor naționale și prin acceptarea unei monitorizări independente și multilaterale a situației a acestor persoane; proiectul de raport examinează măsurile pe care cele opt state care nu sunt parte la convenție (Andorra, Belgia, Franța, Grecia, Islanda, Luxemburg, Monaco și Turcia) le-au luat deja în privința protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, obstacolele care nu permit acestor state să adere la acest instrument juridic și perspectivele unei posibile ratificări; în Europa se accentuează tendința de repolitizare a problematicii protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, tendință care, în opinia sa, poate servi la reactivarea unor argumente care se bazează pe protecția statului înrudit pentru a justifica intervenția, indiferent de natura sa, pe teritoriul statului de reședință, de o manieră care contravine principiilor fundamentale ale dreptului internațional; raportul din 2001 al Comisiei de la Veneția privind tratamentul preferențial al minorităților naționale de către statul înrudit stabilește că intervenția acestuia în statele de reședință nu poate depăși limitele impuse de dreptul internațional; adoptarea în 2016, cu valoare de recomandare, a celui de-al patrulea Comentariu tematic privind sfera de aplicare a convenției a reprezentat un demers de interpretare cu privire la beneficiarii protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și întinderea acestor drepturi; aceste clarificări sunt de natură să ajute statele care nu sunt parte la convenție să identifice mai lesne consecințele pe care o eventuală aderare ar putea-o avea în contextele naționale specifice; aderarea la acest instrument presupune aplicarea acestuia de o manieră flexibilă (articol cu articol), prin adaptarea protecției acordate la situația specifică a diferitelor minorități care fac obiectul convenției.

 

Prezentarea proiectului de raport a fost urmată de un schimb de vederi cu membrii comisiei APCE din Elveția, Marea Britanie, Serbia și Suedia.

 

Dl senator Titus Corlățean:

- a prezentat, în cadrul Comisiei APCE pentru afaceri juridice și drepturile omului, un raport asupra participării sale, în calitate de reprezentant al comisiei, la cea de-a 56-a reuniune plenară a Comitetului de experți privind evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor și finanțarea terorismului – MONEYVAL (Strasbourg, 2-7 iulie 2018);

- a prezentat, în cadrul Comisiei APCE pentru afaceri politice și democrație, un raport referitor la participarea sa, în calitate de reprezentant al comisiei, la cea de-a 76-a reuniune plenară a Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței - ECRI (Strasbourg, 19-22 iunie 2018).