COMISII ŞI ALTE REUNIUNI

 

w Dl senator Titus Corlăţean a participat la reuniunea Comisiei APCE pentru alegerea judecătorilor la CEDO (Paris, 12 ianuarie). Pe ordinea de zi au fost programate interviuri cu candidații propuși din partea Spaniei pentru funcția de judecător la CEDO.

 

w Dl senator Titus Corlăţean a participat la reuniunea Subcomisiei APCE privind conflictele dintre statele membre ale Consiliului Europei (Paris, 16 ianuarie), în cadrul căreia a avut loc un schimb de vederi despre evoluțiile în reglementarea politică a conflictului transnistrean. La reuniune au participat reprezentantul special al președinției-în-exercițiu a OSCE pentru Procesul de reglementare transnistreană, reprezentanți ai autorităților moldovene și ai autorităților de facto transnistrene, precum și ai unor organizații neguvernamentale cu activitate în domeniu.

 

w Dl senator Viorel-Riceard Badea a participat la reuniunea regională a Rețelei Parlamentare privind politicile în materie de diaspora (Rabat, 8 februarie). Participanții au abordat, din perspectiva parlamentară și a asociațiilor de diaspora, modalitățile optime de integrare a migranților, în vederea prevenirii radicalizării. 

 

w Dl senator Viorel-Riceard Badea a participat la reuniunea Comisiei APCE pentru egalitate și nediscriminare (Copenhaga, 1-2 martie), care a dezbătut următoarele proiecte de rapoarte: egalitatea de gen și pensia alimentară a copilului; femeile în economie: promovarea egalității de gen și accesul femeilor la educație și cariere în știință, tehnologie, inginerie și matematică; deținuții cu dizabilități severe din Europa; promovarea diversității și egalității în politică; susținerea unei forțe de muncă incluzive din perspectiva dizabilității; intensificarea discursului motivat de ură și rolul liderilor politici în combaterea infracțiunilor motivate de ură: follow-up la recomandările ECRI.    

 

w Dl senator Ion Popa a participat la reuniunea Comisiei APCE pentru afaceri politice și democrație (Paris, 12 martie), care a dezbătut următoarele proiecte de rapoarte: protecția și sprijinirea victimelor terorismului; situația din Siria și efectele sale asupra statelor limitrofe; evaluarea consecințelor politice ale finanțării externe a Islamului în Europa; situația din Libia: perspectivele și rolul Consiliului Europei; evaluarea Parteneriatului pentru Democrație cu Parlamentul din Maroc; identitatea, rolul și misiunea Adunării Parlamentare, ca organ statutar al Consiliului Europei și forum paneuropean pentru dialog interparlamentar.

 

w Dl senator Titus Corlăţean a participat la reuniunea Comisiei APCE de monitorizare (Paris, 13 martie). Membrii comisiei au examinat: raportul de evaluare periodică privind Islanda; stadiul îndeplinirii obligațiilor și angajamentelor față de Consiliul Europei de către Ucraina, Turcia și Armenia.

 

w Dnii senatori Titus Corlăţean și dna senator Alina-Ștefania Gorghiu au participat la reuniunea Comisiei APCE pentru afaceri juridice și drepturile omului (Paris, 14 martie).

 

Dl senator Corlățean:

- a luat cuvântul pe marginea proiectului de raport cu tema Provocările legale generate de războiul hibrid şi obligaţiile în materia drepturilor omului (raportor: Boriss Cilevics, Letonia, Grupul Socialiştilor, Democraţilor şi Verzilor), arătând că: dincolo de promovarea războiului hibrid prin mijloace militare, se constată o multiplicare a ameninţărilor non-militare (atacuri cibernetice, campanii de dezinformare în masă, în special prin intermediul reţelelor de socializare, perturbarea comunicaţiilor şi a altor elemente ale infrastructurilor critice statale); dreptul la informaţie este exercitat în social media, în anumite situaţii, de o manieră care generează abuz de drept, interzis în mod expres de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului; în acest context, principala provocare rezidă în determinarea, din perspectivă democratică, a sferei legale de cuprindere a dreptului la informaţie. Dl senator a prezentat un amendament la proiectul de recomandare aferent proiectului de raport, prin care se recomandă Comitetului Miniştrilor al CE să identifice lacunele juridice în materia mijloacelor non-militare utilizate în războiul hibrid și să ia în considerare elaborarea unei convenţii europene în domeniu; amendamentul a fost acceptat în unanimitate;

- în dialogul cu prof. Philip Leach, directorul Centrului European de Advocacy pentru Drepturile Omului, Universitatea Middlesex (Marea Britanie), cu privire la proiectul Declaraţiei de la Copenhaga referitor la viitorul Sistemului european de protecție a drepturilor omului, şi-a exprimat susţinerea pentru iniţiativa preşedinţiei daneze, arătând că proiectul este conceput astfel încât să menţină un minimum de coeziune între statele părţi; textul reiterează rolul primordial al statelor părţi în implementarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului la nivel naţional şi funcţia subsidiară a CEDO în exercitarea controlului asupra executării hotărârilor Curţii; a salutat apelul lansat către statele părţi pentru ratificarea Protocolului adiţional nr. 15 la convenţie privind subsidiaritatea, precum şi reafirmarea vocaţiei UE de a adera la convenţie, conform prevederilor Tratatului de la Lisabona şi în pofida opiniei negative a Curţii de Justiţie UE; a pledat pentru un rol întărit al parlamentelor naţionale, prin intermediul comisiilor/subcomisiilor parlamentare specializate, în exercitarea atribuţiilor de control asupra guvernelor, inclusiv în ceea ce privește implementarea hotărârilor CEDO și a menţionat activitatea Comisiei Senatului României pentru constituţionalitate, libertăţi civile şi monitorizare a executării hotărârilor CEDO, inclusiv organizarea, la Senat, a unei dezbateri cu privire la planul de acţiune şi măsurile administrative și legislative necesare în contextul adoptării, în 2017, a hotărârii-pilot CEDO referitoare la condiţiile de detenţie din România. 

 

w Dna senator Alina-Ștefania Gorghiu, dl senator Cristian-Sorin Dumitrescu și dl senator Ion Popa au participat la reuniunea Comisiei APCE pentru cultură, știință, educație și media (Paris, 22 martie). Comisia a dezbătut următoarele proiecte de rapoarte: protecția integrității editoriale; educație și cultură - noi parteneriate pentru susținerea dezvoltării personale și a coeziunii; internetul și drepturile omului; înființarea unui Ombudsman al internetului, responsabil cu evaluarea naturii legale sau ilegale a conținutului de internet; regândirea rolului educației pentru „cetățenii digitali”; libertatea mass media, condiție pentru alegeri democratice; importanța serviciului public de radiodifuziune în contextul știrilor false, al agitației și propagandei.

 

w Dna senator Alina-Ștefania Gorghiu și dl senator Ion Popa au participat la reuniunea comună a Comisiilor APCE pentru cultură, știință, educație și media, respectiv, pentru migrație, refugiați și persoane strămutate (Londra, 26 martie). Participanții au examinat proiectele de rapoarte referitoare la: încurajarea mobilității internaționale a studenților din Europa; implicațiile Brexit-ului pentru migrație; valoarea patrimoniului cultural în societate. Programul a mai inclus: o audiere pe tema mobilității academice în Marea Britanie; un schimb de vederi privind Muzeul de artă modernă Tate, ca exemplu de reabilitare a patrimoniului industrial.

 

w Dl senator Titus Corlăţean a participat la reuniunea Comisiei APCE pentru alegerea judecătorilor la CEDO (Paris, 12 aprilie). Pe ordinea de zi au fost programate interviuri cu candidații propuși din partea Muntenegrului pentru funcția de judecător la CEDO.

 

w Dl senator Titus Corlăţean a participat la reuniunea Comisiei APCE pentru regulament, imunități și afaceri instituționale (Paris, 15 mai), consacrată, în principal, audierii unor membri ai Adunării menționați în raportul Organismului independent de anchetă asupra alegațiilor de corupție care vizează actuali și foști membri ai APCE. De asemenea, comisia a examinat o serie de propuneri cu privire la implementarea paragrafului 17 din Codul de conduită al membrilor Adunării, care se referă la declarațiile de interese. Au fost audiați: dl deputat Cezar-Florin Preda (România, PPE/CD), dl Pedro Agramunt (Spania, neafiliat), dl Jordi Xucla (Spania, ALDE), dl Samad Seyidov (Azerbaidjan, Conservatorii Europeni). Dl deputat Cezar-Florin Preda a informat cu privire la concluziile Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților, care a examinat aspectele pertinente din raportul Organismul independent de anchetă și l-a audiat pe parlamentarul român în data de 7 mai 2018. Membrii Comisiei APCE pentru regulament, imunități și afaceri instituționale au luat notă de documentele prezentate și de concluziile Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților. Cu privire la alegațiile din raport, referitoare la plata hotelului de către un presupus reprezentant al autorităților române, dl deputat Preda a prezentat documente care atestă că aspectele de ordin financiar referitoare la participarea sa în calitate de raportor la misiunea de informare în Azerbaidjan au fost gestionate de APCE, prin intermediul structurii sale specializate. Ulterior, în cadrul reuniunii propriu-zise, dl senator Corlățean a menționat că a solicitat, în calitate de președinte al Delegației Parlamentului României la APCE, poziția Ministerului român al Afacerilor Externe cu privire la alegațiile referitoare la plata hotelului de către un reprezentant al Ambasadei României la Baku. În răspunsul său, conducerea MAE a respins aceste alegații, catalogându-le drept nefundamentate, plata fiind imposibil de realizat, conform normelor financiare ale instituției. Membrii comisiei, în baza paragrafului 25 din Codul de conduită al membrilor APCE, au constatat, în privința d-lui deputat Preda, că a existat o încălcare serioasă a regulilor etice ale Adunării prin nerespectarea următoarelor dispoziții regulamentare: paragrafele 5.1 (îndeplinirea obligațiilor care decurg din mandatul de membru al Adunării, în mod responsabil, cu integritate și onestitate) și 5.7 (promovarea principiilor de comportament prin leadership și exemplu personal) din Codul de conduită al membrilor APCE; paragraful 1.1.4 (angajamentul de a se abține de la orice act care ar putea pune la îndoială neutralitatea sa în calitate de raportor) și 2.1 (angajamentul că orice misiune de documentare în calitate de raportor se înscrie și se desfășoară în limitele impuse de mandatul de raportor) din Codul de conduită pentru raportorii APCE; neîndeplinirea obligației de a coopera cu Organismul independent de anchetă, prin neprezentarea la audierile la care a fost citat în mod repetat. În baza paragrafului 27 din Codul de conduită al membrilor APCE, comisia a decis, față de dl deputat Cezar-Florin Preda, aplicarea, pentru o perioadă de doi ani, a sancțiunilor individuale cuprinse între paragrafele 27.3 și 27.7, respectiv: privarea temporară de dreptul de a adresa întrebări Comitetului Miniștrilor; privarea temporară de dreptul de a fi raportor sau interzicerea temporară a exercitării funcției de raportor; interdicția temporară de a fi membru în comisiile ad-hoc de observare a alegerilor; privarea temporară de dreptul de a-și depune candidatura la președinția Adunării, președinția unei comisii sau subcomisii; privarea temporară de dreptul de reprezentare instituțională a Adunării și a comisiilor APCE.

 

w Dl senator Titus Corlăţean a participat la reuniunea Comisiei APCE pentru afaceri juridice și drepturile omului (Atena, 22 mai), pe a cărei ordine de zi au figurat, printre altele, dezbateri pe tema ultimelor evoluții din Orientul Mijlociu, cu accent pe: situația din Siria și efectele sale asupra statelor limitrofe; tranziția politică din Egipt, perspectivele Procesului de pace israelo-palestinian.

 

Dl senator Corlățean:

- a luat cuvântul, în calitatea sa de raportor pe tema soluției a două state în Israel și Palestina, în cadrul dezbaterii consacrate acestui subiect;

- cu ocazia dialogului cu unul dintre supraviețuitorii atacului de la Westminster, din martie 2017, și cu reprezentanți ai Comitetului Internațional al Crucii Roșii și ai Departamentului pentru Relații Internaționale al Universității din Piura, a informat că printre prioritățile viitoarei președinții a României la Consiliul Uniunii Europene, din primul semestru al anului 2019, va figura prevenirea și combaterea rasismului, intoleranței și antisemitismului;

- a luat cuvântul la dezbaterea pe marginea proiectului de raport Evaluarea consecințelor politice ale finanțării externe a Islamului în Europa (raportor: Doris Fiala, Elveția, ALDE), prezentând exemplul pozitiv al conviețuirii armonioase a minorităților etnice și religioase din Dobrogea, regiune cu un pronunțat profil multietnic.

 

w Dna senator Alina-Ștefania Gorghiu a participat la reuniunea Comisiei APCE pentru afaceri juridice și drepturile omului (Reykjavik, 22-23 mai). Comisia a dezbătut următoarele proiecte de rapoarte: compatibilitatea Legii Sharia cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului: pot statele părți la Convenție să fie semnatare ale Declarației de la Cairo?; deținuții cu dizabilități severe din Europa; noi provocări în combaterea crimei organizate și spălării banilor: nevoia de a îmbunătăți cooperarea internațională; cum pot fi prevenite restricționările inadecvate ale activității ONG-urilor; protecția apărătorilor drepturilor omului în statele membre ale Consiliului Europei; situația drepturilor omului în regiunile ocupate ale Georgiei; instituțiile Avocatului Poporului în Europa: necesitatea unui set de  standarde comune.

 

w Dl senator Ion Popa a participat la reuniunea Comisiei APCE pentru cultură, știință, educație și media (Paris, 25 mai). Pe ordinea de zi au figurat următoarele proiecte de rapoarte: educația media în noul peisaj mediatic; guvernanța Internetului și drepturile omului; rețele sociale sau amenințări la adresa libertăților fundamentale? - către instituția ombudsman-ului Internetului; valoarea patrimoniului cultural într-o societate democratică; protecția și consolidarea patrimoniului cultural intangibil al Europei; serviciul public media în contextul știrilor false și al propagandei.

 

w Dnii senatori Viorel-Riceard Badea și Cristian-Sorin Dumitrescu au participat la reuniunea Comisiei APCE pentru egalitate și nediscriminare (Paris, 5 iunie). Pe ordinea de zi a figurat dezbaterea următoarelor proiecte de rapoarte: căsătoriile forțate în Europa; femeile în economie: promovarea egalității de gen și accesul femeilor la educație și la cariere în domeniile STIM (știință, tehnologie, inginerie și matematică); viața privată și viața de familie: realizarea egalității, indiferent de orientarea sexuală; eliminarea discursului și a actelor motivate de ură în sport.

 

w Dl senator Titus Corlăţean a participat la reuniunea Comisiei APCE pentru alegerea judecătorilor la CEDO (Paris, 15 iunie). Principalul punct pe ordinea de zi a fost audierea celor trei candidați propuși de statul San Marino la funcția de judecător la CEDO. 

 

Dl senator Corlățean a avut intervenții și a adresat întrebări tuturor celor trei candidați pe teme referitoare la situația Sistemului european de protecție a drepturilor omului (Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și Curtea Europeană a Drepturilor Omului).

 

w Dl senator Titus Corlăţean a participat la reuniunea plenară a Comisiei europene împotriva rasismului și intoleranței - ECRI (Strasbourg, 21-22 iunie), în calitate de reprezentant al Comisiei APCE pentru afaceri politice și democrație la această instituție a Consiliului Europei.

 

w Dl senator Titus Corlăţean a participat la reuniunea plenară a Comitetului de experți privind evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor și finanțarea terorismului - MONEYVAL (Strasbourg, 2-7 iulie), în calitate de reprezentant al Comisiei APCE pentru afaceri juridice și drepturile omului la această instituție a Consiliului Europei.

 

w Dna senator Alina-Ștefania Gorghiu a participat la reuniunea Comisiei APCE pentru afaceri juridice și drepturile omului (Paris, 10 septembrie). Comisia a dezbătut următoarele rapoarte: combaterea impunității prin sancțiuni țintite: cazul Serghei Magnițki și spețe similare; cooperarea cu mecanismele Organizației Națiunilor Unite privind drepturile omului: o provocare pentru Consiliul Europei și pentru statele membre; retragerea cetățeniei ca măsură de combatere a terorismului: o abordare compatibilă cu drepturile omului?; drepturile omului și afacerile: stadiul implementării Recomandării CM/Rec(2016)3 a Comitetului Miniștrilor; împăcarea părților în procesul penal: necesitatea unor standarde minime în sistemele juridice în care este posibilă renunțarea la judecată; nevoia continuă a reinstaurării drepturilor omului și statului de drept în regiunea Caucazului de Nord.

 

w Dl senator Ion Popa a participat la reuniunea Comisiei APCE pentru afaceri politice și democrație (Paris, 11 septembrie). Comisia a dezbătut următoarele rapoarte:  reglementarea finanțării externe a Islamului în Europa în scopul prevenirii radicalizării și islamofobiei; evaluarea Parteneriatului pentru Democrație cu Parlamentul din Maroc; activitățile Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare; necesitatea unei reacții  în fața democrației piratate; rolul și misiunea Adunării Parlamentare: principalele provocări pentru viitor.  

 

w Dl senator Viorel-Riceard Badea a participat la reuniunile Comisiei APCE pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă (Lisabona, 17-18 septembrie) și Comisiei APCE pentru egalitate și nediscriminare (Paris, 19 septembrie).

 

Membrii Comisiei pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă au examinat următoarele teme: rolul parlamentelor naționale în reușita proceselor de descentralizare; abordarea problemelor de sănătate ale adolescenților; protecția persoanelor cu dizabilități psihosociale cu privire la măsurile involuntare în psihiatrie; îngrijirea paliativă în Europa; siguranța și securitatea nucleară în Europa; impactul societal al economiei colaborative; stresul la locul de muncă; calitatea aerului și emisiile nocive în centrele urbane; dezvoltarea durabilă prin încurajarea incluziunii sociale; Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite: contribuția parlamentelor și statelor membre ale Consiliului Europei.

 

Pe ordinea de zi a Comisiei pentru egalitate și nediscriminare au figurat următoarele teme: viața privată și viața de familie: realizarea egalității indiferent de orientarea sexuală; discriminarea în accesul la un loc de muncă; pentru o forță de muncă incluzivă din perspectiva dizabilității; discursul motivat de ură în sport și în politică; o strategie pentru promovarea egalității de gen în cadrul Adunării; dimensiunea de gen a radicalizării; transformarea limbajului mimico-gestual într-una din limbile oficiale ale Europei.

 

w Dl senator Titus Corlăţean a întreprins o vizită de documentare în Georgia  (Tbilisi, 6-8 noiembrie), în calitate de coraportor al Comisiei de monitorizare a APCE, împreună cu dna Kerstin Lundgren, coraportor (Suedia, ALDE), privind îndeplinirea obligațiilor și angajamentelor autorităților de la Tbilisi față de Consilul Europei.

 

Cei doi parlamentari au avut întâlniri oficiale cu: dl Giorgi Margvelașvili, președintele Georgiei, dl Irakli Kobakhidze, președintele Parlamentului Georgiei, dl David Zalkaliani, ministrul afacerilor externe; dl Giorgi Gakharia, viceprim-ministru și ministru de interne; dna Thea Tsulukiani, ministrul justiției; cu președinții Curții Supreme de Justiție și Curții Constituționale, precum și cu reprezentanți ai majorității parlamentare și ai opoziției parlamentare și extraparlamentare, cu reprezentanți ai societății civile, cu alți oficiali guvernamentali și parlamentari georgieni.

 

Discuțiile au relevat aspecte de interes și de actualitate privind: mediul politic și de presă din Georgia; cadrul desfășurării alegerilor prezidențiale; măsurile de reformare a sistemului judiciar în vederea consolidării independenței justiției și întăririi capacității de administrare imparțială și eficientă a justiției; măsuri de consolidare a rolului parlamentului în exercitarea atribuțiilor de control asupra activității guvernului, în baza modificărilor constituționale care au avut loc recent în Georgia. La nivel parlamentar, au fost menționate o serie de măsuri de îmbunătățire a procesului legislativ și a activității de control parlamentar, printre care adoptarea noului Regulament al Parlamentului Georgiei, considerat principalul mecanism de consolidare a rolului opoziției în exercitarea atribuțiilor de control parlamentar asupra activității Executivului. Între obiectivele vizitei de documentare la Tbilisi s-a numărat, de asemenea, realizarea unei noi evaluări a stadiului repatrierii populației turce meshetiene deportate și a stadiului ratificării Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare.

 

w Dl senator Titus Corlăţean a participat la reuniunea Comisiei de monitorizare a APCE (Paris, 16 noiembrie).

 

În prezentarea informării sale cu privire la vizita de documentare în Georgia (6-8 noiembrie), în calitate de coraportor privind îndeplinirea obligațiilor și angajamentelor autorităților de la Tbilisi față de Consiliul Europei, dl senator Titus Corlățean a făcut o trecere în revistă a ultimelor evoluții democratice interne din această țară, inclusiv în contextul desfășurării primului tur al scrutinului prezidențial (28 octombrie 2018) și a prezentat stadiul procedurii de monitorizare a îndeplinirii de către Georgia a obligațiilor și angajamentelor față de Consiliul Europei.

 

În intervențiile privind situația din Republica Moldova, dl senator Corlățean: a arătat că actualul context geopolitic nu poate fi ignorat de autoritățile de la Chișinău; continuarea reformelor, în contextul semnării Acordului de Asociere cu UE,  poate transforma integrarea europeană într-un un deziderat posibil pentru Republica Moldova; discuțiile pe tema procesului transnistrean, inițiate de membrii Subcomisiei privind conflictele dintre statele membre ale Consiliului Europei, pot fi lesne folosite pentru legitimarea autorităților de facto din Transnistria.

 

w Dnii senatori George-Edward Dircă, președintele Comisiei pentru constituționalitate, și Derzsi Ŕkos, secretarul Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, au participat la Seminarul parlamentar privind rolul parlamentelor naționale în implementarea standardelor Convenției Europene a Drepturilor Omului (Budapesta, 26 noiembrie).

 

Evenimentul s-a înscris în seria acțiunilor organizate de APCE, începând din anul 2012, cu scopul de a implica parlamentari din statele membre în dezbaterile cu privire la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), inclusiv sub aspectul modului în care parlamentele naționale urmăresc executarea, de către propriile guverne, a hotărârilor CEDO.

 

Programul a inclus sesiuni de lucru pe două teme: o privire de ansamblu asupra sistemului Convenției Europene a Drepturilor Omului și rolul parlamentelor naționale în implementarea Convenției Europene a Drepturilor Omului.

 

Dl senator Derzsi Ŕkos a prezentat etapele importante parcurse de România începând cu anul 1993, când țara noastră a devenit membră a Consiliului Europei, respectiv din momentul ratificării Convenției Europene a Drepturilor Omului, în anul 1994, menționând adoptarea legislației în materia drepturilor omului în acord cu standardele internaționale și impactul pozitiv al acesteia în contextul procesului de construcție și consolidare a societății democratice. Senatorul român a prezentat atribuțiile și obiectivele Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități din Senatul României și a precizat că sunt preconizate o serie de măsuri, la nivel legislativ și guvernamental, pentru consolidarea independenței justiției, domeniu în care România mai are încă pași de parcurs. S-a referit, de asemenea, la decizia pilot a CEDO privind îmbunătățirea condițiilor de detenție în România și la obiectivele pe care și le propune țara noastră prin Calendarul de măsuri pentru perioada 2018-2024, adoptat de Ministerul Justiției în 2018.

 

w Dl senator Viorel-Riceard Badea a participat la reuniunea Comisiei APCE pentru egalitate și nediscriminare (Paris, 3 decembrie).

 

Comisia a aprobat raportul d-lui senator Badea pe tema promovării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. De asemenea, a aprobat în unanimitate proiectul de rezoluție aferent acestui raport și l-a transmis spre examinare și vot în plenul APCE, cu ocazia primei părți a Sesiunii ordinare a APCE din 2019.

 

În expunerea sa, dl senator a arătat că: în contextul împlinirii a două decenii de la intrarea în vigoare a Convenţiei-cadru pentru protecția minorităților naționale, raportul face o trecere în revistă a situaţiei actuale, pe baza răspunsurilor la chestionarul transmis celor opt delegații naționale ale căror guverne nu sunt părți la convenție, a concluziilor reuniunii Subcomisiei pentru drepturile minorităţilor (Bucureşti, noiembrie 2017) și a informaţiilor prezentate în întâlnirile bilaterale cu reprezentanţii minorităţii turce din Tracia de Vest; deși considerată inițial o vulnerabilitate, absenţa unei definiţii juridice a minorităţii naţionale nu mai reprezintă un obstacol în calea ratificării convenţiei; această abordare flexibilă a oferit statelor o marjă de apreciere în vederea adaptării convenției la specificitatea fiecărei jurisdicţii naţionale; este nevoie ca fiecare societate să acorde o atenție deosebită creării condițiilor adecvate pentru exprimarea neîngrădită a identității şi culturii minorităţilor naţionale; aspectele referitoare la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie abordate într-o manieră pragmatică, care să permită identificarea unor soluţii sustenabile, atât în beneficiul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, cât şi al societăţilor, în ansamblu.

 

w Dl senator Viorel-Riceard Badea a participat la reuniunea Comisiei APCE pentru afaceri sociale, sănătate și dezvoltare durabilă (Paris, 4 decembrie).

 

Dl senator a prezentat, în calitate de raportor, un memorandum introductiv în pregătirea proiectului de raport pe tema impactului migrației muncii asupra copiilor rămași în țările de origine. În context, a arătat că: situaţia acestor copii este extrem de serioasă, cu multiple implicaţii şi repercusiuni, uneori ireversibile, asupra modului în care ei evoluează spre viaţa de adult; această stare de fapt, care vizează în special statele din Europa de Est şi care s-a manifestat pe fondul deteriorării accentuate a condițiilor economice și sociale, a devenit un fenomen extrem de preocupant la nivel social, întrucât presupune sacrificarea vieții de familie; potrivit informațiilor date publicității de Rețeaua europeană Children Left Behind, la nivel european, există circa 500 000 de copii care au trecut prin experiențe traumatizante în urma despărțirii de părinți; un studiu recent întreprins în România de Institutul Național de Statistică şi intitulat Efectele economice și sociale ale migrației asupra copiilor rămași acasă, relevă faptul că, la finalul anului 2017, 94 896 copii din România aveau unul sau ambii părinți plecați în străinătate, iar 17 425 copii erau afectați de migrația ambilor părinți; orice demers de legiferare în acest domeniu trebuie fundamentat plecând de la expertiza valoroasă a organizațiilor neguvernamentale și a specialiștilor din diverse domenii. Dl senator a menționat că raportul va analiza modul în care măsurile luate în statele de origine şi în statele de destinaţie au îmbunătăţit situația copiilor rămaşi acasă și a propus efectuarea unei vizite de documentare în Italia, o țară cu o migraţie economică substanţială, în care muncesc mulţi dintre părinţii copiilor rămaşi acasă în Europa de Est.

 

w Dl senator Titus Corlăţean a participat la reuniunea plenară a Comisiei europene împotriva rasismului și intoleranței - ECRI (Strasbourg, 4-7 decembrie), în calitate de reprezentant al Comisiei APCE pentru afaceri politice și democrație și la reuniunea plenară a Comitetului de experți privind evaluarea măsurilor de combatere a spălării banilor și finanțarea terorismului - MONEYVAL (Strasbourg, 4-7 decembrie), în calitate de reprezentant al Comisiei APCE pentru afaceri juridice și drepturile omului.

 

w Dna senator Alina-Ștefania Gorghiu, dl senator Cristian-Sorin Dumitrescu și dl senator Ion Popa au participat la reuniunea Comisiei APCE pentru cultură, știință, educație și media (Paris, 6-7 decembrie), care a dezbătut următoarele teme: guvernanța Internetului și drepturile omului; rețele sociale sau amenințări la adresa drepturilor fundamentale?; crearea unei instituții a Ombudsman-ului Internetului; educația media într-un nou peisaj mediatic; valoarea patrimoniului cultural într-o societate democratică; amenințări la adresa libertății media și securității jurnaliștilor; salvgardarea și consolidarea patrimoniului cultural intangibil al Europei; serviciul public media în contextul dezinformării și propagandei; amenințări la adresa libertății academice și autonomiei universităților în Europa; întărirea legăturii între evenimentele sportive populare și patrimoniul cultural.

 

w Dl senator Titus Corlăţean a participat la reuniunile Comisiei de monitorizare, Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului și Biroului Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Paris, 12-14 decembrie).

 

La reuniunea Comisiei de monitorizare (12 decembrie), dl senator a avut un schimb de opinii cu privire la observarea alegerilor prezidențiale din Georgia (28 noiembrie - cel de-al doilea tur de scrutin) și a prezentat raportul vizitei de documentare la Tbilisi (6-8 noiembrie), realizată împreună cu dna Kerstin Lundgren (Suedia, ALDE).

 

La reuniunea Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului (13 decembrie), dl senator a fost desemnat, în unanimitate, raportor general al APCE pentru abolirea pedepsei cu moartea, urmând să elaboreze un raport privind situația în diferite state membre ale CE și în țările cu statut de observator și partener pentru democrație și acțiunile întreprinse de aceste state, în baza recomandărilor CE.

 

La reuniunea Biroului APCE (14 decembrie), în cadrul discuțiilor referitoare la posibila sesizare a unei comisii competente în baza moțiunii pentru rezoluție privin situația minorității germane din România, dl senator a prezentat argumente în favoarea respingerii acestei propuneri în contextul în care situația semnalată de inițiatori privea o declarație publică izolată, care nu putea fi reprezentativă în raport cu gradul de protecție ridicat de care beneficiază persoanele aparținând minorității germane din România. Membrii Biroului au acceptat această argumentație și au decis transmiterea moțiunii pentru rezoluție, exclusiv spre informare, Comisiei APCE pentru egalitate și nediscriminare.