Cea de a 12-a reuniune a Asociaţiei Senatelor din Europa

Roma, 16 aprilie 2010

Declaraţie finală

Vineri, 16 aprilie 2010, şefii delegaţiilor naţionale, membrii Asociaţiei Senatelor din Europa, au participat la cea de a 12-a Reuniune a Asociaţiei Senatelor din Europa, consacrată următoarelor teme: "Perspective ale diplomaţiei parlamentare în secolul XXI. Rolul senatelor" şi "Rolul senatelor între autorităţile locale şi Uniunea Europeană".

Şefii delegaţiilor

- Participă la durerea poporului polonez provocată de tragedia de la Smolensk şi mulţumesc Preşedintelui Senatului polonez, domnul Bogdan Borusewicz, pentru prezenţa sa la cea de  a 12-a Reuniune a Asociaţiei Senatelor din Europa;

- Constată cu satisfacţie că reuniunea de la Roma are loc cu prilejul aniversării a 10 ani de la constituirea Asociaţiei Senatelor din Europa, fondată în anul 2000, la iniţiativa Preşedintelui Senatului francez de la acea dată, domnul Christian Poncelet;

- Salută participarea la această reuniune a vicepreşedintelui Comisiei Europene, domnul Antonio Tajani, mărturie a importanţei rolului care îi revine acestei Asociaţii şi a importanţei sporite a parlamentelor naţionale în noul cadru instituţional european; urează, de asemenea, bun venit reprezentantului Asociaţiei Senatelor, Shoora şi Adunărilor Echivalente din Africa şi Lumea Arabă, domnul Livinius Osuji. Ei au subliniat, totodată, importanţa unei legături care nu conteneşte să se consolideze;

- Subliniază importanţa crescândă a Asociaţiei Senatelor din Europa ca forum multilateral şi punct focal pentru activităţile de cooperare interparlamentară între senatele europene, precum şi ca vector de promovare şi valorificare a bicameralismului;

- Constată că Europa, care este chemată să abordeze provocări cu valoare istorică, este acum mai unită;

Şefii delegaţiilor

- Recunosc importanţa dialogului multilateral şi a relaţiilor cu mass-media şi societatea civilă în cadrul activităţilor de diplomaţie parlamentară;

- Sunt convinşi că activitatea internaţională a parlamentelor, mai cu seamă a senatelor, constituie un instrument decisiv în promovarea democraţiei şi a statului de drept, al stabilităţii şi dezvoltării, inclusiv în afara graniţelor Europei;

- Recunosc rolul central al schimbului de informaţii şi de bune practici între senatele europene în sensul dezvoltării şi îmbunătăţirii activităţii internaţionale a parlamentelor;

Şefii delegaţiilor

- Consideră că Tratatul de la Lisabona este un element esenţial de inovare şi de consolidare a instituţiilor europene, inclusiv în vederea stabilirii unor relaţii fructuoase şi durabile între statele membre ale Uniunii europene şi alte ţări europene;

- Estimează că parlamentele naţionale, în virtutea noilor puteri care le sunt atribuite prin Tratatul de la Lisabona, vor putea juca un rol major în tratarea problematicii europene, care sunt deja integrate pe deplin în cadrul instituţional al UE;

- Doresc ca, în acest sens, camerele parlamentelor naţionale ale statelor membre ale UE să examineze propunerile de acte normative în cadrul controlului principiului subsidiarităţii şi al "dialogului politic" antamat cu instituţiile europene pe baza "Procedurii Barroso", aşa cum a fost deja iniţiată;

- Constată că unii dintre preşedinţii senatelor au subliniat că denunţarea tratatului UEO implică dizolvarea Adunării UEO, singurul forum instituţionalizat, unde membrii parlamentelor naţionale au întâlniri periodice şi structurate pentru a dezbate, în comun, chestiuni de apărare europeană şi estimează că este necesar ca, încă de pe acum, să se demareze un proces de reflecţie pentru a defini modalităţile care vor permite în viitor ca parlamentele naţionale să continue să examineze împreună politica europeană de apărare, să se informeze reciproc cu privire la dezbaterile care au loc la nivel naţional şi să dialogheze cu factorii responsabili pentru această politică;

- Subliniază importanţa pe care o colaborare interparlamentară strânsă între Parlamentul european, parlamentele naţionale şi adunările legislative regionale o poate aduce dezvoltării vieţii democratice a Uniunii Europene, contribuind la consolidarea principiului "parlamentarizării" mecanismelor decizionale europene;

- Subliniază că diferenţierea adunărilor parlamentare în cadrul bicameralismului egalitar ar putea găsi în relaţia cu UE o sursă suplimentară de plus valoare. In acest cadru, senatele care în general, sunt foarte aproape de realităţile din teritoriu, şi-ar putea consolida rolul de factor de apropiere între dimensiunea europeană şi dimensiunile regionale şi locale şi să valorifice în acest fel, de manieră plenară principiul subsidiarităţii;

- Consideră, în final, important ca în respectarea principiului general de transparenţă a lucrărilor parlamentare şi ţinând seama de integrarea parlamentelor naţionale în procesul decizional de la nivelul UE, parlamentarii care participă la reuniuni să adopte practica de a informa Comisiile din care fac parte cu privire la rezultatele acestor reuniuni.

Şefii delegaţiilor

- Acceptă cu plăcere propunerea senatului spaniol de a organiza cea de a 13-a reuniune a Asociaţiei Senatelor din Europa, la Madrid, în anul 2011.

- Reamintesc, de asemenea, că Senatul Regatului Ţărilor de Jos, a propus să găzduiască reuniunea anuală a Asociaţiei din 2015, cu prilejul bicentenarului său.