Cea de-a VII-a Reuniune a Asociaţiei Senatelor din Europa

- Berlin, 1-3 septembrie 2005 –

CONCLUZIILE PREŞEDINTELUI

1. Asociaţia Senatelor din Europa şi-a stabilit drept obiectiv promovarea bicameralismului în cadrul democraţiei parlamentare putând astfel participa la dialogul democratic. In acest scop, preşedinţii Senatelor europene se reunesc o dată pe an pentru un schimb de informaţii şi experienţe cu privire la provocările particulare cu care se confruntă camerele superioare pe care le prezidează.
2. In decursul ultimilor ani, atribuţiile sau componenţa camerelor superioare din unele state membre ale Asociaţiei s-au modificat. In alte state membre, repartiţia atribuţiilor şi a resurselor financiare între statul central şi subdiviziunile regionale şi/sau componentele statale federale – a fost redefinită. Iar în alte state membre, există comisii care lucrează sau vor trata astfel de modificări şi ale căror dezbateri nu s-au încheiat. In sfârşit, în unele state, sunt discuţii cu privire la renunţarea la a doua cameră. Toate aceste tendinţe, demonstrează faptul că atât bicameralismul cât şi federalismul comportă diverse opţiuni pentru modelarea sistemului politic; ele trebuie să facă faţă în mod constant polemicii, să se adapteze noilor provocări şi să se dezvolte în continuarea.
3. Dorind să înveţe din experienţele celorlalte state membre al Asociaţiei şi să tragă învăţăminte pentru a-şi îmbunătăţi activitatea, preşedinţii senatelor s-au informat reciproc cu privire la tendinţele actuale şi reformele avute în vedere în ţările lor în cadrul bicameralismului şi federalismului. In această privinţă, au apărut asemănări dar şi deosebiri interesante :

-   Repartiţia competenţelor între statul central şi subdiviziunile sale constituie un subiect controversial, nu numai în statele membre cu structură federală. Ambiţia statului central, care doreşte să asigure un cadru juridic şi condiţii de viaţă pe cât posibil uniforme în toată ţara, poate intra în conflict cu dorinţele cetăţenilor, care cer ca deciziile să se ia cât mai aproape de nivelul local pentru a putea participa şi contribui la modelarea societăţii. Rezultatul negativ al referendumurilor referitoare la Tratatul Constituţional European din Franţa şi Olanda evidenţiază necesitatea apropierii politicului de cetăţean. O aplicare fermă, la nivel naţional şi european, a principiului subsidiarităţii încurajează şi întăreşte această apropiere.

-   Problema competenţelor şi a transferului anumitor competenţe este strâns legată de modul în care sunt finanţate activităţile statului. Nivelul din stat care deţine o responsabilitate trebuie să dispună de resursele financiare necesare. In consecinţă, orice nivel din stat căruia i se transferă noi atribuţii trebuie să beneficieze de mijloacele financiare corespunzătoare. Totuşi, rapoartele au arătat cât de dificil este să se găsească o soluţie satisfăcătoare atât pentru punctul de plecare cât şi pentru punctul de sosire al acestor transferuri de competenţe.

-   Orice transfer de competenţe de la statul central către subdiviziunile sale are, de asemenea, repercusiuni asupra funcţiilor şi, îndeosebi în contextul regionalizării, componenţei camerelor superioare. Este interesant de remarcat că, în unele cazuri, acestea au impactul opus: în timp ce unele senate consideră că descentralizarea are ca efect întărirea funcţiei lor de reprezentare a intereselor regiunilor, altele cred că nu vor mai putea exercita aceeaşi influenţă asupra politicii statului central.

4. Respectând pe deplin diferenţele de tradiţii şi de structuri pe care le-au revelat reuniunile anterioare ale Asociaţiei, preşedinţii senatelor europene şi-au reafirmat convingerea că este absolut necesar să fie consolidat şi promovat bicameralismul pentru a garanta apropierea de cetăţean, separarea puterilor, controlul democratic şi îmbunătăţirea calităţii legislaţiei. Căci, camerele superioare constituie locul ideal pentru articularea intereselor regionale, dar şi pentru depăşirea diferenţelor între regiuni. Mai mult, prin participarea lor în cadrul Uniunii Europene, camerele superioare pot avea o contribuţie esenţială la consolidarea legitimităţii sale democratice şi la deplina valorificare a principiului subsidiarităţii.

II.

Preşedinţii din cadrul Asociaţiei Senatelor din Europa au examinat propunerea organizării în fiecare an a unor forumuri internaţionale de informare sub egida Asociaţiei. După părerea lor, dezvoltarea unei societăţi europene a informaţiei şi a unui spaţiu european al informaţiei constituie o temă importantă care merită o reflecţie aprofundată. Cu toate acestea, marea majoritate a preşedinţilor au considerat că alte organisme internaţionale, cum ar fi Consiliul Europei sau Uniunea Interparlamentară, ar putea trata mai bine aceste probleme, întrucât tratează deja teme similare. Ca urmare, pentru a se evita dublările, Asociaţia Senatelor din Europa nu va organiza forumuri internaţionale de informare sub egida sa.

III.

Preşedinţii din cadrul Asociaţiei Senatelor din Europa şi-au reafirmat sprijinul şi consideraţia pentru acest schimb regulat de informaţii şi experienţă, ca şi voinţa de a-l continua în viitor. Preşedintele Consiliului Statelor din Elveţia a reînnoit invitaţia pentru cea de-a VIII-a Reuniune a Asociaţiei, care va avea loc la Berna, în zilele de 20 şi 21 aprilie 2006.

Cea de-a IX-a reuniune a Asociaţiei urmează să se desfăşoare în 2007 în România, la invitaţia Senatului român ; Bundesrat-ul austriac va găzdui cea de–a X-a conferinţă, în 2008.