Adunarea Parlamentară a Mediteranei
I.
PREZENTARE GENERALĂ
a.
Istoric,
obiective, componență
Adunarea
Parlamentară a Mediteranei (APM) a fost înființată în scopul de
a promova participarea tuturor statelor mediteraneene la examinarea problemelor
de interes pentru regiune. Sesiunea inaugurală a APM a avut loc în
septembrie 2006, la Amman.
Constituirea APM
reprezintă rezultatul procesului de cooperare la Marea Mediterană inițiat
sub egida Uniunii Interparlamentare în anul 1990, intitulat generic „Conferința
privind Securitatea și Cooperarea în Mediterana” (CSCM). Timp de peste 10
ani, în cadrul CSCM au fost dezbătute subiecte de maximă importanță
pentru regiune, cum ar fi: procesul de pace din Orientul Mijlociu, evoluția
fluxurilor migratorii, accesul la resursele de apă. Cu ocazia celei de-a
treia Conferințe a CSCM (Marsilia, 1999), participanții au decis
transformarea CSCM într-o adunare parlamentară a statelor mediteraneene.
La lucrările CSCM au participat și reprezentanți ai
Parlamentului României.
Din 2009, APM beneficiază de statutul de
Observator pe lângă Adunarea generală a Națiunilor Unite.
Obiectivele principale
ale APM sunt:
-
garantarea securității
și stabilității în regiune;
-
promovarea păcii;
-
promovarea și
consolidarea încrederii între statele mediteraneene.
Statutul de membru cu
drepturi depline al Adunării poate fi dobândit de parlamentele
statelor din regiunea extinsă a Mării Mediterane. În prezent, au
acest statut parlamentele din 31 de
ţări: Albania, Algeria, Andorra, Bosnia şi Herţegovina,
Cipru, Croaţia, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Franţa, Grecia,
Iordania, Israel, Italia, Liban, Libia, Republica Macedonia de Nord, Malta,
Maroc, Mauritania, Monaco, Muntenegru, Palestina[1],
Portugalia, Qatar, România, Republica San-Marino, Serbia, Republica Arabă Siriană,
Slovenia, Tunisia şi Turcia.
La lucrările APM
participă și parlamentele țărilor care sunt interesate în
mod special de regiune, cu statut de membru asociat – 3 membri: Bahrain, Ordinul Suveran de Malta și Vatican,
sau statut de stat partener – 11 țări: Arabia Saudită, Bulgaria, Elveția, Georgia,
Kuwait, Marea Britanie, Republica Moldova, Slovacia, și Statele Unite ale
Americii și Ucraina, dar şi alte instituții sau organizații,
cu statut de observator.
Conform Statutului Adunării, numărul delegaților
fiecărui stat cu statut de membru variază, maximul fiind de cinci
membri. Membrii asociați pot fi reprezentați de o delegație
formată din maxim trei parlamentari. Delegațiile naționale ale țărilor
membre trebuie să reflecte echilibrul de gen.
Membrii asociați,
statele partenere și observatorii pot participa la toate activitățile
Adunării, fără a avea însă drept de vot.
b.
Structură
organizatorică și funcționare
Activitatea APM este coordonată de un Birou politic
alcătuit din opt parlamentari (președintele și șapte vicepreședinți
inclusiv președinții celor trei comisii permanente), aleși de
membrii Adunării pentru un mandat de doi ani, reprezentând, în mod egal, țările
din Nord și din Sud. Președinția APM este deținută în
prezent de dl Enaam Mayara, președintele Camerei Consilierilor din Maroc.
În cadrul Adunării funcționează trei
comisii permanente:
-
Comisia pentru cooperare
politică și în domeniul securității („Prima Comisie”);
-
Comisia pentru cooperare
economică, socială și de mediu („A doua Comisie”);
-
Comisia pentru dialogul
dintre civilizații și drepturile omului („A treia Comisie”).
APM poate constitui diferite
structuri de lucru pe teme complexe sau urgente. În prezent, acestea sunt:
-
Comisia
parlamentară specială privind lupta contra terorismului (în cadrul
primei Comisii);
-
Panelul pentru comerț
și investiții în Mediterana (în cadrul celei de-a doua Comisii);
-
Platforma Academică
a APM (gestionată de cea de a treia Comisie).
În cadrul Comisiilor
funcționează, de asemenea, mai multe grupuri de lucru speciale care abordează domenii precum: crimă
organizată, terorism, comerț, IMM-uri, transporturi, schimbări
climatice, dezastre naturale, dialog intercultural și inter-religios, migrație,
egalitate de gen și egalitate de șanse.
Forumul Femeilor Parlamentare al APM a fost lansat în 2022, în scopul de a promova
participarea politică și consolidarea statutului economic și
social al femeilor. Forumul are ca obiective principale: realizarea
egalității de gen, promovarea drepturilor femeilor ca drepturi
fundamentale ale omului, creșterea reprezentării femeilor în
viața politică și conștientizarea importanței
educației pentru fete.
În anul 2021, a fost
inaugurat Centrul internațional de cercetare al APM cu sediul în
San Marino, care servește drept punct focal pentru dezvoltarea
activităților de cercetare și a colaborării în domeniul
academic în regiunea Mediteranei.
Secretariatul APM are sediul la Napoli și este coordonat de
secretarul general al APM, funcție deținută de amb. Sergio
Piazzi (Italia).
Limbile oficiale de
lucru ale APM sunt engleza,
franceza și araba.
Activitățile APM se desfășoară în cadrul comisiilor
și structurilor de lucru și în plen.
Cea mai importantă
activitate a Adunării este sesiunea plenară ordinară,
care are loc anual. Adunarea poate fi convocată și în sesiune
extraordinară, la solicitarea a două treimi din numărul
membrilor săi. Deciziile Adunării se iau, de preferință,
prin consens; dacă acest lucru nu este posibil, deciziile pot fi luate cu
o majoritate de patru cincimi din numărul voturilor exprimate.
Ca regulă
generală, comisiile se reunesc în
prima parte a anului, pentru a dezbate rapoarte și rezoluții care,
ulterior, sunt prezentate și aprobate de plenul Adunării.
Documentele adoptate de APM nu au un caracter
obligatoriu. Ele sunt instrumente ale diplomației parlamentare și au
relevanță în contextul relațiilor cu parlamentele, guvernele
și societatea civilă din regiune.
Reuniunile de comisii și
sesiunile plenare sunt găzduite de parlamente ale statelor membre.
Programul de activități
al APM mai include organizarea de vizite pe teren, misiuni de
observare electorală, precum și participarea unor
delegații formate din parlamentari membri ai APM, în calitate de
observatori, la activități ale organizațiilor
internaționale partenere, precum ONU, UIP, OSCE, AP NATO, APCE,
UNESCO, OCDE, APCEMN și la alte reuniuni internaționale etc.
Sub egida APM au fost
organizate, în 2009 și 2011, reuniuni
ale secretarilor generali ai parlamentelor țărilor membre și
asociate.
II. PARTICIPAREA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI LA APM
Parlamentul României s-a afiliat la APM în 2008, cu
statut de membru asociat, iar din
2017 are statutul de membru. Delegația
română este formată din 5 membri titulari și 5 membri supleanți,
având dreptul la 5 voturi.
În 2015, Parlamentul
României (Camera Deputaților) și APM au organizat la București Seminarul regional cu tema Provocările generate de un răspuns
preventiv al justiției penale față de terorism și
luptătorii teroriști străini.
În perioada 14-16
februarie 2018, Parlamentul României (Camera Deputaților) a găzduit,
la București, cea de-a 12-a sesiune
plenară a APM.
Parlamentarii români au deținut diverse funcții în
structurile specializate Adunării, între care, în legislatura 2020-2024: raportor
al Comisiei permanente pentru dialogul dintre
civilizații și drepturile omului, pe tema Obstacole în calea
educației în regiunea APM. Bune practici în acțiune (Senat, 2022); raportor al Comisiei
pentru cooperare politică și de securitate, pe tema Evoluții geopolitice și de
securitate în regiunea APM (Camera Deputaților, 2023).
România deține
funcția de ambasador itinerant și punct focal al APM pentru Europa
Centrală și de Est.