Adunarea Parlamentară a Mediteranei

 

www.pam.int

 

I.         PREZENTARE GENERALĂ

 

a.                  Istoric, obiective, componență

 

Adunarea Parlamentară a Mediteranei (APM) a fost înființată în scopul de a promova participarea tuturor statelor mediteraneene la examinarea problemelor de interes pentru regiune. Sesiunea inaugurală a APM a avut loc în septembrie 2006, la Amman.

 

Constituirea APM reprezintă rezultatul procesului de cooperare la Marea Mediterană inițiat sub egida Uniunii Interparlamentare în anul 1990, intitulat generic „Conferința privind Securitatea și Cooperarea în Mediterana” (CSCM). Timp de peste 10 ani, în cadrul CSCM au fost dezbătute subiecte de maximă importanță pentru regiune, cum ar fi: procesul de pace din Orientul Mijlociu, evoluția fluxurilor migratorii, accesul la resursele de apă. Cu ocazia celei de-a treia Conferințe a CSCM (Marsilia, 1999), participanții au decis transformarea CSCM într-o adunare parlamentară a statelor mediteraneene. La lucrările CSCM au participat și reprezentanți ai Parlamentului României.

 

Din  2009, APM beneficiază de statutul de Observator pe lângă Adunarea generală a Națiunilor Unite.

 

Obiectivele principale ale APM sunt:

-               garantarea securității și stabilității în regiune;

-               promovarea păcii;

-               promovarea și consolidarea încrederii între statele mediteraneene.

 

Statutul de membru cu drepturi depline al Adunării poate fi dobândit de parlamentele statelor din regiunea extinsă a Mării Mediterane. În prezent, au acest statut parlamentele din 31 de ţări: Albania, Algeria, Andorra, Bosnia şi Herţegovina, Cipru, Croaţia, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Franţa, Grecia, Iordania, Israel, Italia, Liban, Libia, Republica Macedonia de Nord, Malta, Maroc, Mauritania, Monaco, Muntenegru, Palestina[1], Portugalia, Qatar, România, Republica San-Marino, Serbia, Republica Arabă Siriană, Slovenia, Tunisia şi Turcia.

 

La lucrările APM participă și parlamentele țărilor care sunt interesate în mod special de regiune, cu statut de membru asociat – 3 membri: Bahrain, Ordinul Suveran de Malta și Vatican, sau statut de stat partener 11 țări: Arabia Saudită, Bulgaria, Elveția, Georgia, Kuwait, Marea Britanie, Republica Moldova, Slovacia, și Statele Unite ale Americii și Ucraina, dar şi alte instituții sau organizații, cu statut de observator.

 

Conform Statutului Adunării, numărul delegaților fiecărui stat cu statut de membru variază, maximul fiind de cinci membri. Membrii asociați pot fi reprezentați de o delegație formată din maxim trei parlamentari. Delegațiile naționale ale țărilor membre trebuie să reflecte echilibrul de gen.

 

Membrii asociați, statele partenere și observatorii pot participa la toate activitățile Adunării, fără a avea însă drept de vot.

 

b.                  Structură organizatorică și funcționare

 

Activitatea APM este coordonată de un Birou politic alcătuit din opt parlamentari (președintele și șapte vicepreședinți inclusiv președinții celor trei comisii permanente), aleși de membrii Adunării pentru un mandat de doi ani, reprezentând, în mod egal, țările din Nord și din Sud. Președinția APM este deținută în prezent de dl Enaam Mayara, președintele Camerei Consilierilor din Maroc.

 

În cadrul Adunării funcționează trei comisii permanente: 

-          Comisia pentru cooperare politică și în domeniul securității („Prima Comisie”); 

-          Comisia pentru cooperare economică, socială și de mediu („A doua Comisie”);

-          Comisia pentru dialogul dintre civilizații și drepturile omului („A treia Comisie”).

 

APM poate constitui diferite structuri de lucru pe teme complexe sau urgente. În prezent, acestea sunt:

-          Comisia parlamentară specială privind lupta contra terorismului (în cadrul primei Comisii);

-          Panelul pentru comerț și investiții în Mediterana (în cadrul celei de-a doua Comisii);

-          Platforma Academică a APM (gestionată de cea de a treia Comisie).

 

În cadrul Comisiilor funcționează, de asemenea, mai multe grupuri de lucru speciale care abordează domenii precum: crimă organizată, terorism, comerț, IMM-uri, transporturi, schimbări climatice, dezastre naturale, dialog intercultural și inter-religios, migrație, egalitate de gen și egalitate de șanse.

 

Forumul Femeilor Parlamentare al APM a fost lansat în 2022, în scopul de a promova participarea politică și consolidarea statutului economic și social al femeilor. Forumul are ca obiective principale: realizarea egalității de gen, promovarea drepturilor femeilor ca drepturi fundamentale ale omului, creșterea reprezentării femeilor în viața politică și conștientizarea importanței educației pentru fete.

 

În anul 2021, a fost inaugurat Centrul internațional de cercetare al APM cu sediul în San Marino, care servește drept punct focal pentru dezvoltarea activităților de cercetare și a colaborării în domeniul academic în regiunea Mediteranei.

 

Secretariatul APM are sediul la Napoli și este coordonat de secretarul general al APM, funcție deținută de amb. Sergio Piazzi (Italia).  

 

Limbile oficiale de lucru ale APM sunt engleza, franceza și araba.

 

Activitățile APM se desfășoară în cadrul comisiilor și structurilor de lucru și în plen.

 

Cea mai importantă activitate a Adunării este sesiunea plenară ordinară, care are loc anual. Adunarea poate fi convocată și în sesiune extraordinară, la solicitarea a două treimi din numărul membrilor săi. Deciziile Adunării se iau, de preferință, prin consens; dacă acest lucru nu este posibil, deciziile pot fi luate cu o majoritate de patru cincimi din numărul voturilor exprimate.

 

Ca regulă generală, comisiile se reunesc în prima parte a anului, pentru a dezbate rapoarte și rezoluții care, ulterior, sunt prezentate și aprobate de plenul Adunării.

 

Documentele adoptate de APM nu au un caracter obligatoriu. Ele sunt instrumente ale diplomației parlamentare și au relevanță în contextul relațiilor cu parlamentele, guvernele și societatea civilă din regiune.

 

Reuniunile de comisii și sesiunile plenare sunt găzduite de parlamente ale statelor membre.

 

Programul de activități al APM mai include organizarea de vizite pe teren, misiuni de observare electorală, precum și participarea unor delegații formate din parlamentari membri ai APM, în calitate de observatori, la activități ale organizațiilor internaționale partenere, precum ONU, UIP, OSCE, AP NATO, APCE, UNESCO, OCDE, APCEMN și la alte reuniuni internaționale etc.

 

Sub egida APM au fost organizate, în 2009 și 2011, reuniuni ale secretarilor generali ai parlamentelor țărilor membre și asociate.

 

II.         PARTICIPAREA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI LA APM

 

Parlamentul României s-a afiliat la APM în 2008, cu statut de membru asociat, iar din 2017 are statutul de membru. Delegația română este formată din 5 membri titulari și 5 membri supleanți, având dreptul la 5 voturi.

 

În 2015, Parlamentul României (Camera Deputaților) și APM au organizat la București Seminarul regional cu tema Provocările generate de un răspuns preventiv al justiției penale față de terorism și luptătorii teroriști străini. 

 

În perioada 14-16 februarie 2018, Parlamentul României (Camera Deputaților) a găzduit, la București, cea de-a 12-a sesiune plenară a APM.

 

Parlamentarii români au deținut diverse funcții în structurile specializate Adunării, între care, în legislatura 2020-2024: raportor al Comisiei permanente pentru dialogul dintre civilizații și drepturile omului, pe tema Obstacole în calea educației în regiunea APM. Bune practici în acțiune (Senat, 2022); raportor al Comisiei pentru cooperare politică și de securitate, pe tema Evoluții geopolitice și de securitate în regiunea APM (Camera Deputaților, 2023).

România deține funcția de ambasador itinerant și punct focal al APM pentru Europa Centrală și de Est.

 

 

 



[1] Consiliul Legislativ Palestinian