ADUNAREA  PARLAMENTARĂ A MEDITERANEI

                                                   

www.pam.int

 

 

I.         PREZENTARE GENERALĂ

 

Ř  Obiective, istoric, componenţă

 

Adunarea Parlamentară a Mediteranei (APM) a fost înfiinţată în scopul de a promova participarea tuturor statelor mediteraneene la examinarea problemelor de interes pentru regiune. Sesiunea inaugurală a APM a avut loc în septembrie 2006, la Amman.

 

Constituirea APM reprezintă rezultatul procesului de cooperare la Marea Mediterană, iniţiat sub egida Uniunii Interparlamentare, în anul 1990, intitulat generic „Conferinţa privind Securitatea şi Cooperarea în Mediterana” (CSCM). Timp de peste 10 ani, în cadrul CSCM au fost dezbătute subiecte de maximă importanţă pentru regiune, cum ar fi: procesul de pace din Orientul Mijlociu, evoluţia fluxurilor migratorii, accesul la resursele de apă. Cu ocazia celei de-a treia Conferinţe (Marsilia, 1999), participanţii au decis transformarea CSCM într-o adunare parlamentară a statelor mediteraneene. La lucrările CSCM au participat şi reprezentanţi ai Parlamentului României.

 

Obiectivele de bază ale APM sunt:

-          garantarea securităţii şi stabilităţii în regiune;

-          promovarea păcii;

-          promovarea şi consolidarea încrederii între statele mediteraneene.

 

Statutul de membru cu drepturi depline al Adunării poate fi dobândit de parlamentele statelor din regiunea Mării Mediterane. În prezent, membrii APM sunt reprezentanţii parlamentelor din 27 de ţări: Albania, Algeria, Andorra, Bosnia şi Herţegovina, Cipru, Croaţia, Egipt, Franţa, FYROM, Grecia, Iordania, Italia, Israel, Liban, Libia, Malta, Maroc, Monaco, Muntenegru, Palestina[1], Portugalia, România[2] Serbia, Siria, Slovenia, Tunisia şi Turcia.

 

Alături de parlamentele cu statut de membru, la lucrările APM participă şi parlamentele ţărilor care sunt interesate în mod special de regiune, cu statut de membru asociat, dar şi alte instituţii, cu statut de observator.

 

Conform Statutului Adunării, numărul delegaţilor fiecărui stat cu statut de membru variază, maximul fiind stabilit la 5 membri. Membrii asociaţi pot fi reprezentaţi de o delegaţie formată din maxim 3 parlamentari. Delegaţiile naţionale ale ţărilor membre trebuie să reflecte echilibrul de gen.

 

Membrii asociaţi şi observatorii pot participa la toate activităţile Adunării, fără a avea însă drept de vot.

 

 

 

Ř  Structură organizatorică şi funcţionare

 

Activitatea APM este coordonată de un Birou alcătuit din 8 parlamentari (preşedintele, patru vicepreşedinţi şi preşedinţii celor 3 comisii permanente), reprezentând în mod egal ţările din Nord şi din Sud. În prezent, Președintele APM este portughezul António PEDRO ROQUE da Visitaçăo Oliveira, ales în 2017 pentru un mandat de doi ani.  

 

În cadrul Adunării funcţionează trei comisii permanente:

 

-              Comisia pentru politică şi securitate ( „Prima Comisie”);

-              Comisia pentru cooperare economică, socială şi de mediu („A doua Comisie”);

-              Comisia pentru dialogul dintre civilizaţii şi drepturile omului („A treia Comisie”).

 

În cadrul APM se pot constitui comisii ad hoc şi grupuri de lucru, pe teme prioritare. În prezent, există:

 

-      Comisia ad-hoc pentru problemele regionale ale Orientului Mijlociu (în cadrul Primei Comisii);

-      Comisia ad-hoc pentru energie (în cadrul celei de-a Doua Comisii)

 

şi 8 grupuri de lucru speciale, după cum urmează:

 

         - Prima Comisie       - Grupul de lucru privind crima organizată;

                                      - Grupul de reflecţie asupra terorismului

 

         - A doua Comisie      - Grupul de lucru pentru IMM-uri şi comerţ în Mediterana;

- Grupul de lucru pentru mediu şi schimbările climatice;

- Grupul de lucru pentru managementul dezastrelor naturale

 

         - A treia Comisie      - Grupul de lucru pentru dialog inter-cultural şi inter-religios;

- Grupul de lucru pentru migraţie;

- Grupul de lucru pentru probleme de gen şi egalitate de şanse.

 

Ř  Activităţi

 

Activităţile APM se desfăşoară în comisii, grupuri de lucru şi plen.

 

Ca regulă generală, membrii Adunării se întâlnesc în cadrul reuniunilor de Comisii, în prima parte a anului, pentru a discuta rapoartele şi rezoluţiile care ulterior vor fi trimise spre aprobare plenului. Principala activitate a Adunării este sesiunea plenară ordinară, care are loc anual, de obicei în lunile octombrie/noiembrie. Anul acesta, sesiunea plenară a avut loc în luna februarie, la Porto. Reuniunile de Comisii şi Sesiunile sunt găzduite de Parlamentul unui stat membru.

 

Adunarea poate fi convocată şi în sesiune extraordinară, la solicitarea a două treimi din numărul membrilor săi.

 

Deciziile Adunării se iau, de preferinţă, prin consens; dacă acest lucru nu este posibil, deciziile pot fi luate cu o majoritate de patru cincimi din numărul voturilor exprimate.

 

Rapoartele şi rezoluţiile adoptate de APM nu au un caracter obligatoriu. Ele sunt instrumente al diplomaţiei parlamentare şi au relevanţă în contextul relaţiilor cu parlamentele, guvernele şi societatea civilă din regiune.

 

Începând cu octombrie 2009, secretarii generali ai parlamentelor ţărilor membre şi asociate ale APM se întâlnesc o dată la fiecare doi ani, pentru schimb de experienţă şi de bune practici. Primele două reuniuni ale secretarilor generali au avut loc la Istanbul (2009) şi Paris (2011). Senatul României a fost reprezentat la ambele întâlniri ale secretarilor generali.

 

O altă iniţiativă de lucru a Adunării o reprezintă Panelul pentru comerţ exterior şi investiţii în regiunea mediteraneană. Planul de acţiune şi priorităţile de lucru ale Panelului sunt stabilite de un Comitet Director format din parlamentari, reprezentanţi ai sectorului privat şi operatori economici din regiune. Panelul se reuneşte periodic pentru a dezbate teme specifice.

 

Începând cu 2012, Adunării Parlamentare a Mediteranei i-a fost încredinţată şi dimensiunea parlamentară a Dialogului 5+5[3].

 

Întreaga activitate a Adunării este finanţată prin contribuţiile parlamentelor statelor membre şi asociate, pe baza unei formule de distribuire a costurilor agreată de plenul Adunării.

 

Secretariatul APM, condus de un Secretar general (dl. Sergio Piazzi), are sediul în Malta, ca recunoaştere a rolului esenţial al acestei ţări în regiune.

 

Limbile oficiale de lucru sunt engleza, franceza şi araba.

 

 

II.       PARTICIPAREA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI LA APM

 

Parlamentul României s-a afiliat la APM în noiembrie 2008, cu statut de membru asociat (cu o delegație alcătuită din 3 membri) şi are în prezent statut de membru. În virtutea acestui statut, participă la toate activităţile Adunării, cu o delegaţie permanentă formată din 5 parlamentari cu drept de vot, reprezentând ambele Camere. 

 

Parlamentul României (Camera Deputaţilor) şi APM, în colaborare cu Oficiul Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate şi Uniunea Europeană au organizat în zilele de 8 şi 9 octombrie 2015, la Bucureşti, Seminarul regional cu tema „Provocările generate de un răspuns preventiv al justiţiei penale faţă de terorism şi luptătorii terorişti străini”. 

 

  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 



[1] Consiliul Legislativ Palestinian

[2] România a devenit membru cu drepturi depline în cadrul celei de-a XI-a Sesiuni Plenare desfașurată la Porto, în perioada 23-24 februarie 2017

[3] Dialogul 5+ 5” este un forum guvernamental de cooperare şi securitate la nivel sub-regional, la care participă 10  ţări situate pe litoralul vestic al Mării Mediterane: Algeria, Franţa, Italia, Libia, Malta, Mauritania, Maroc, Portugalia, Spania şi Tunisia.