PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Grupul Român al Uniunii Interparlamentare

 

DECLARAŢIE

cu ocazia

 Zilei Internaţionale a Democraţiei – 15 septembrie 2012

 

Dialog şi implicare - elemente centrale ale democraţiei

 

 

Senator Tiberiu GÜNTHNER,

Secretar al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare

Grupul parlamentar al UDMR

 

 

 

 

 

 

 

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

 

 

 

La 15 septembrie, în întreaga lume a fost celebrată Ziua Internaţională a Democraţiei.

 

Deşi de dată relativ recentă, această Zi Internaţională, instituită de Naţiunile Unite în 2007, are o valoare simbolică cu totul specială pentru parlamente şi membrii acestora, căci parlamentul este instituţia emblematică ce înglobează esenţa însăşi a unei societăţi construite pe principii democratice.     

 

Şi pentru noi, parlamentarii români, a devenit deja o tradiţie să evocăm Ziua Internaţională a Democraţiei, atât în Senat, cât şi în Camera Deputaţilor, la iniţiativa şi prin acţiuni propuse de Comitetul Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare.

 

În 1997, parlamentele lumii adoptau, la Cairo, sub egida Uniunii Interparlamentare, Declaraţia Universală privind Democraţia, în care afirmau că democraţia este un ideal cu valoare universală şi, în acelaşi timp, un obiectiv către care trebuie să tindem permanent.

 

Democraţia nu poate exista fără respectarea pluralismului politic, iar dacă opiniile politice diferite conduc uneori la controverse, acesta este un preţ acceptabil pentru democraţie, atâta vreme cât controversele se rezolvă prin dialog.

 

Pornind de la ideea că ceea ce diferenţiază democraţia de alte filosofii politice este principiul şi practica rezolvării disputelor în primul rând prin dialog, Uniunea Interparlamentară a propus pentru ediţia 2012 a Zilei Internaţionale a Democraţiei tema Dialog şi implicare - elemente centrale ale democraţiei.

 

Parlamentul este, prin excelenţă, forumul în care pluralitatea de opinii trebuie să se facă auzită. Diversitatea opiniilor, respectul reciproc şi dialogul care conduce la înţelegere şi compromis sunt elemente definitorii ale activităţii parlamentare.

 

Prin urmare, avem responsabilitatea de a asigura includerea în dezbaterea parlamentară a tuturor vocilor. Adesea, capacitatea noastră de a asculta şi de a înţelege este cel puţin la fel, dacă nu mai importantă, decât capacitatea de a vorbi.

 

Dacă ar fi să evocăm rezultatele unui studiu recent despre Evoluţia reprezentării parlamentare la nivel mondial, realizat de Uniunea Interparlamentară şi Programul ONU pentru Dezvoltare şi la care au contribuit parlamente şi parlamentari de pe toate continentele, principala constatare este aceea că influenţa reală a cetăţenilor asupra dezbaterilor parlamentare rămâne în continuare limitată şi este percepută ca atare.

 

Ştim cu toţii că autoritatea unei guvernări are drept suport voinţa oamenilor. Dar pentru ca această bază să fie solidă, trebuie ca electoratul să atingă un nivel critic de încredere în parlament şi în cei pe care i-a ales. Am atins acest nivel de încredere? Evident că nu.

 

Un sondaj realizat în luna august de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie relevă faptul că mai mult de jumătate dintre români - mai precis, 60% - au puţină sau foarte puţină încredere în Parlament, iar mai mult de trei sferturi – respectiv, 87% - tind să nu aibă încredere în partidele politice.

 

Este o realitate pe care nu e de ajuns să o acceptăm. Sunt necesare eforturi mai mari pentru îmbunătăţirea performanţelor parlamentului, pentru apropierea instituţiei şi a fiecărui deputat şi senator în parte, de electorat. Dialogul cu cetăţenii şi angajamentul faţă de aceştia oferă cea mai sigură cale de a explica deciziile ce le afectează fundamental existenţa de zi cu zi. Acest dialog dă viaţă democraţiei şi o umanizează.

 

Dialogul şi implicarea fac parte din esenţa culturii democratice. Sunt calităţi care trebuie susţinute şi demonstrate în viaţa de zi cu zi. Educarea tinerilor în spiritul principiilor democraţiei este vitală pentru dezvoltarea acestei culturi democratice. Acesta este un proces continuu, care nu se încheie după trecerea prin şcoală. Respectul pentru statul de drept şi respectul pentru celălalt sunt noţiuni fundamentale ale democraţiei, care se aplică în mod egal tuturor oamenilor, oricare ar fi poziţia lor în societate.

 

Ne dorim ca această Declaraţie în plenul Senatului să nu rămână consemnată în stenograme ca gest formal de marcare a unui moment festiv.

 

Priviţi-o, mai degrabă, ca pe o invitaţie pe care o adresăm tuturor colegilor, de a avea permanent în grijă şi atenţie imaginea de ansamblu a instituţiei noastre, locul pe care îl ocupă astăzi parlamentul în societatea românească, rolul său în permanentă schimbare, eficienţa cu care răspunde cerinţelor, din ce în ce mai complexe, ale guvernării, cetăţenilor şi societăţii, şi, nu în ultimul rând, contribuţia parlamentului, a fiecăruia dintre noi, la consolidarea unei culturi democratice, bazată pe implicare şi dialog.

 

Vă mulţumesc!