PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Grupul Român al Uniunii Interparlamentare

 

DECLARAŢIE

cu ocazia

 Zilei Internaţionale a Democraţiei – 15 septembrie 2011

 

Ce aşteaptă cetăţenii de la parlamentarii lor?

 

 

Senator Valentin Emilian FRÂNCU

Membru al Comitetului Director al GRUI

Grupul parlamentar al PNL

 

 

 

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

 

 

La 15 septembrie, întreaga lume celebrează Ziua Internaţională a Democraţiei. 

 

Aceasta este, mai mult decât oricare altă Zi Internaţională sau Europeană, o sărbătoare a Parlamentelor, o dată simbolică la care, reafirmând valorile perene ale democraţiei, reconfirmăm rolul central al instituţiei parlamentare în orice societate democratică.

 

Uniunea Interparlamentară este o structură echivalentă cu Organizaţia Naţiunilor Unite la nivel parlamentar şi, de aceea, rolul său este din ce în ce mai puternic în impunerea unor principii democratice în toate ţările lumii. Nu întâmplător, alegerea, de către Naţiunile Unite, a zilei de 15 septembrie pentru celebrarea zilei internaţionale a Democraţiei corespunde adoptării, de către Uniunea Interparlamentară, în septembrie 1997, a Declaraţiei Universale privind Democraţia, document care reafirmă principiile fundamentale ale democraţiei şi elementele definitorii ale unei guvernări democratice. La iniţiativa Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, Ziua Internaţională a Democraţiei a fost celebrată în fiecare an, încă de la prima sa ediţie, din 2008, atât de Senat, cât şi de Camera Deputaţilor.

 

La începutul anului viitor, Uniunea Interparlamentară şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare vor publica prima ediţie a Raportului Parlamentar Mondial, un proiect ambiţios care încearcă să ofere o imagine globală asupra situaţiei parlamentelor lumii, a rolurilor lor în continuă schimbare şi a modalităţilor în care răspund cerinţelor legate de guvernare şi aşteptărilor din partea cetăţenilor şi societăţii. Cum legitimitatea parlamentară depinde într-o proporţie covârşitoare de măsura în care parlamentul răspunde nevoilor şi aspiraţiilor cetăţenilor, primul Raport Parlamentar Mondial va examina tocmai relaţia dintre parlament şi cetăţeni, particularităţile şi mecanismele de consolidare a dialogului politicienilor cu alegătorii, în diferite ţări şi regiuni ale lumii. În acest context, Uniunea Interparlamentară ne propune să dedicăm Ziua Internaţională a Democraţiei 2011 răspunsului la întrebarea: Ce aşteaptă cetăţenii de la Parlamentul lor?

 

Acest lucru înseamnă, în fapt, să încercăm să răspundem mai multor întrebări: Cum evoluează şi cum se schimbă activitatea pe care o desfăşurăm în circumscripţii? Cum ne adaptăm - fiecare parlamentar, în mod individual, şi parlamentul, în ansamblul său - acestor evoluţii şi schimbări? Cum putem asigura o interacţiune mai bună între activitatea în circumscripţii şi performanţa instituţiei parlamentare? Ocupă oare Parlamentul României un rol central în evoluţia democratică a societăţii noastre? Avem o arhitectură instituţională solidă, menită să reziste la abuzuri şi derapaje?

 

Din păcate, la aproape cinci ani de la aderarea în Uniunea Europeană, consolidarea democraţiei româneşti se dovedeşte a fi, tot mai mult, un obiectiv greu de atins. În ultimii ani, Parlamentul României devine, pe zi ce trece, tot mai puţin o instituţie solidă şi independentă şi dau un singur exemplu pentru a îmi susţine opinia: faptul că, în doar doi ani de zile, Guvernul a trecut prin Parlament nu mai puţin de 12 asumări de răspundere şi aproape două sute de ordonanţe de urgenţă, ceea ce subminează evident rolul Legislativului ca factor de control şi legiferare în România.

 

În baza unui sondaj la care au participat peste 600 de parlamentari - inclusiv senatori şi deputaţi români - raportul realizat de UIP ne oferă şi alte indicii la întrebările pe care ni le-am pus:

 

	-	pretutindeni în lume parlamentarii sunt preocupaţi şi fac eforturi să răspundă aşteptărilor în creştere ale cetăţenilor;
	-	mai mult de jumătate dintre parlamentarii chestionaţi petrec peste 20 de ore pe săptămână în activităţi care îi privesc pe cetăţeni;
	-	parlamentarii apreciază că rolul lor cel mai important este legiferarea, urmat de controlul activităţii guvernului şi rezolvarea problemelor cetăţenilor;
	-	aceiaşi parlamentari însă consideră că, în ochii alegătorilor, rolul lor cel mai important este rezolvarea problemelor cetăţenilor, urmat de legiferare, controlul asupra Executivului şi promovarea intereselor, inclusiv economice, ale circumscripţiei din care fac parte.

-       

Principala concluzie a raportului UIP este că cetăţenii îi fac responsabili pe parlamentari în primul rând pentru activitatea desfăşurată în afara parlamentului, în circumscripţie, şi abia apoi pentru eficienţa cu care legiferează sau abilitatea de a controla Executivul.

 

Pe lângă funcţia de reprezentare, pe care fiecare parlamentar o exercită în mod individual, respectiv modul în care vine în întâmpinarea nevoilor alegătorilor, o altă temă de reflecţie este modalitatea prin care instituţia parlamentului, ca atare,  interacţionează cu alegătorii şi îi reprezintă pe cetăţeni. Cu alte cuvinte: care sunt mecanismele prin care parlamentele asigură implicarea indivizilor şi a organizaţiilor pe parcursul exercitării funcţiilor de legiferare şi control şi în procesul bugetar? Cum obţin parlamentele opinii şi sugestii din partea populaţiei, mai ales atunci când au pe agendă domenii precum sănătatea, educaţia sau protecţia mediului ? Cât de simplu este pentru cetăţeni să participe la lucrările parlamentului? În ce măsură foloseşte parlamentul instrumente inovatoare - îndeosebi cele informatice – pentru a facilita o înţelegere cât mai bună, de către alegători, a rolului şi activităţii parlamentului, dar şi o consultare reală a opiniei publice?

 

Parlamentul este un element indispensabil al oricărei democraţii reprezentative, iar rolul său nu poate fi asumat de nicio altă instituţie. Dar pentru a-şi menţine legitimitatea, parlamentul trebuie să evolueze în acelaşi ritm cu societatea pe care are misiunea de a o reprezenta. 

 

Parlamentul trebuie să fie reprezentativ! Vom putea arăta că suntem o instituţie respectabilă numai dacă ne vom îndeplini sarcina de a respecta voinţa celor care ne-au ales. Exerciţiul votului exprimat liber reprezintă elementul fundamental într-o societate democratică sănătoasă. Încălcarea acestui mecanism esenţial pentru funcţionarea normală a statului de drept nu trebuie să aibă loc nici în Parlament dar nici în cadrul alegerilor, fie ele locale sau generale. Actul de amânare sau, eventual, comasare a acestora este o decizie complicată, cu impact major asupra democraţiei şi ar fi bine să luăm decizii în acest domeniu doar pe baza unui dialog larg în societate. Trebuie să fim atenţi la precedentele pe care le creăm. Alegerile trebuie să fie corecte, transparente şi reprezentative. Nimeni dintre noi nu vrea să ajungă în situaţia în care democraţia noastră să semene tot mai mult cu un regim autoritar în care nu contrează câţi cetăţeni se prezintă la vot şi cum votează aceştia ci doar cine numără voturile.

 

Sufăr atunci când văd că Parlamentul României este, de ani buni, ţinta unor atacuri nemeritate din partea mass-media şi a unor factori politici. Sufăr când văd că, de ani buni, activitatea parlamentară este redusă, în ochii detractorilor săi, la simpla încasare a unei indemnizaţii de către parlamentar şi pe nimeni nu interesează legile promovate sau acţiunile la care participăm, majoritatea dintre noi, în ţară, în afara ţării, în Parlament sau în colegii. Sunt conştient că imaginea proastă ataşată de instituţia Parlamentului, în fapt garantul democraţiei în orice stat din lume, trebuie să o schimbăm noi, prin faptele noastre.

 

De aceea, mi-aş dori să văd reacţii mai ferme din partea fiecăruia din noi când colegi parlamentari sunt terfeliţi în media. Cred că fiecare din noi are datoria să explice mai mult - şi la televiziuni şi în presa scrisă - ce face, de fapt, un parlamentar. Cred că ar trebui să fim mai mult timp în mijlocul cetăţenilor şi, mai ales, cred cu tărie că a venit momentul ca să ne reluăm rolul de instituţie puternică, respectată atât în ţară cât şi în străinătate şi să ne facem mai bine auzit glasul. Ar trebui să fim mai uniţi, mai înţelepţi, mai grijulii cu imaginea noastră şi mai deschişi cu cetăţeanul şi cu noi înşine.

 

Eu am încredere în Parlamentul României, în structura sa bicamerală şi sunt sigur că avem mijloacele necesare pentru a contribui la consolidarea în continuare a democraţiei în România.

 

Vă mulţumesc!