Contribuția dnei. senator Mihaela Popa, vicepreședintă a GRUI (sinteză)

 

 

România, stat aflat la frontiera estică a Uniunii Europene, acordă o importanță deosebită prevenirii și combaterii fenomenelor de criminalitate organizată, inclusiv a traficului de persoane.

 

România dispune de un cadru legislativ și instituțional și de strategii și planuri naționale având ca obiective promovarea egalității de gen și a condiției femeii, gestionarea la standarde europene a fenomenelor migraționiste, prevenirea și combaterea actelor de violență la adresa femeilor, inclusiv în contextul traficului de ființe umane. Cu toate acestea, inegalitatea de gen, discriminarea și violența împotriva femeilor continuă să reprezinte o realitate în România, ca și în celelalte țări de pe continentul european.

 

Legislația și politicile sunt elemente esențiale, care trebuie să se afle permanent în atenția parlamentarilor, însă, în aceeași măsură, trebuie să se pună accentul pe educație, de la cele mai fragede vârste, și pe sensibilizarea și informarea cetățenilor în spiritul egalității de gen.

 

Un aspect mai puțin abordat este rolul mass media care promovează în mod constant stereotipuri de gen, subminând astfel măsurile în plan educativ. În acest context, au fost menționate, cu titlu de exemplu, inițiativele de formare a unor jurnaliști români în domeniul migrației.

 

Totodată, o abordare cuprinzătoare și eficientă a problematicii violenței împotriva femeilor (combaterea cauzelor profunde, măsuri preventive, aducerea în fața justiției și pedepsirea făptașilor, protecția victimelor și reinserarea lor în societate), presupune o prezență adecvată a femeilor în structurile decizionale și în parlament, dar și un cadru instituțional cât mai solid. În cazul României, sunt încă necesare eforturi pentru realizarea acestor deziderate. 

 

O altă provocare căreia țările europene trebuie să îi răspundă, inclusiv prin soluții legislative, este cea legată de situația copiilor, o categorie extrem de vulnerabilă în fața riscului de exploatare sub diverse forme. S-a subliniat că trebuie avută în vedere atât situația copiilor migranți, cât și cea a copiilor rămași în țară și ai căror părinți lucrează în străinătate.

 

În planul cooperării internaționale – element-cheie al politicilor privind migrația și fenomenele asociate – trebuie puse la punct mecanisme de colaborare - inclusiv de natură parlamentară - care să includă țările de origine, de tranzit și de destinație de pe fiecare flux migraționist. Dezvoltarea cadrului legislativ bilateral are un rol important în eforturile de gestionare a migrației și de combatere a fenomenelor de criminalitate organizată la nivel transfrontalier (a fost amintită semnarea recentă, de către România și Republica Moldova, a acordului privind micul trafic la frontieră și a acordului interguvernamental cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat).

 

Sunt necesare, de asemenea, programe europene de cercetare a fenomenului migrației, sub multiplele sale aspecte, inclusiv din perspectivă de gen, dar și de programe de consolidare a capacității de acțiune a statelor, pe diferite paliere, prin valorificarea reciprocă a experiențelor naționale.