Contribuţia dnei. senator Mihaela Popa, vicepreşedintă a GRUI (sinteză)

România, stat aflat la frontiera estică a Uniunii Europene, acordă o importanţă deosebită prevenirii şi combaterii fenomenelor de criminalitate organizată, inclusiv a traficului de persoane.

România dispune de un cadru legislativ şi instituţional şi de strategii şi planuri naţionale având ca obiective promovarea egalităţii de gen şi a condiţiei femeii, gestionarea la standarde europene a fenomenelor migraţioniste, prevenirea şi combaterea actelor de violenţă la adresa femeilor, inclusiv în contextul traficului de fiinţe umane. Cu toate acestea, inegalitatea de gen, discriminarea şi violenţa împotriva femeilor continuă să reprezinte o realitate în România, ca şi în celelalte ţări de pe continentul european.

Legislaţia şi politicile sunt elemente esenţiale, care trebuie să se afle permanent în atenţia parlamentarilor, însă, în aceeaşi măsură, trebuie să se pună accentul pe educaţie, de la cele mai fragede vârste, şi pe sensibilizarea şi informarea cetăţenilor în spiritul egalităţii de gen.

Un aspect mai puţin abordat este rolul mass media care promovează în mod constant stereotipuri de gen, subminând astfel măsurile în plan educativ. În acest context, au fost menţionate, cu titlu de exemplu, iniţiativele de formare a unor jurnalişti români în domeniul migraţiei.

Totodată, o abordare cuprinzătoare şi eficientă a problematicii violenţei împotriva femeilor (combaterea cauzelor profunde, măsuri preventive, aducerea în faţa justiţiei şi pedepsirea făptaşilor, protecţia victimelor şi reinserarea lor în societate), presupune o prezenţă adecvată a femeilor în structurile decizionale şi în parlament, dar şi un cadru instituţional cât mai solid. În cazul României, sunt încă necesare eforturi pentru realizarea acestor deziderate. 

O altă provocare căreia ţările europene trebuie să îi răspundă, inclusiv prin soluţii legislative, este cea legată de situaţia copiilor, o categorie extrem de vulnerabilă în faţa riscului de exploatare sub diverse forme. S-a subliniat că trebuie avută în vedere atât situaţia copiilor migranţi, cât şi cea a copiilor rămaşi în ţară şi ai căror părinţi lucrează în străinătate.

În planul cooperării internaţionale – element-cheie al politicilor privind migraţia şi fenomenele asociate – trebuie puse la punct mecanisme de colaborare - inclusiv de natură parlamentară - care să includă ţările de origine, de tranzit şi de destinaţie de pe fiecare flux migraţionist. Dezvoltarea cadrului legislativ bilateral are un rol important în eforturile de gestionare a migraţiei şi de combatere a fenomenelor de criminalitate organizată la nivel transfrontalier (a fost amintită semnarea recentă, de către România şi Republica Moldova, a acordului privind micul trafic la frontieră şi a acordului interguvernamental cu privire la punctele de trecere a frontierei de stat).

Sunt necesare, de asemenea, programe europene de cercetare a fenomenului migraţiei, sub multiplele sale aspecte, inclusiv din perspectivă de gen, dar şi de programe de consolidare a capacităţii de acţiune a statelor, pe diferite paliere, prin valorificarea reciprocă a experienţelor naţionale.