PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Grupul Român al Uniunii Interparlamentare

 

 

15 septembrie – Ziua Internaţională a Democraţiei

 

DECLARAŢIE POLITICĂ

 

Senator Vasile ION

Membru al Biroului Executiv al GRUI

Grupul parlamentar al Alianţei Politice a PSD şi PC

 

 

 

 

 

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

 

 

Începând cu anul 2008, la propunerea Adunării Generale a Naţiunilor Unite, ziua de 15 septembrie este sărbătorită în întreaga lume ca Zi Internaţională a Democraţiei.

 

În mod firesc, această zi are o semnificaţie specială pentru parlamente, instituţiile-cheie ale democraţiei şi, bineînţeles, pentru organizaţia lor mondială, Uniunea Interparlamentară, un for de prestigiu în care România este reprezentată încă din 1892.

 

Contribuţia Uniunii Interparlamentare şi a membrilor săi la promovarea democraţiei reprezentative a dobândit deja o binemeritată recunoaştere la scară globală. Viziunea UIP în domeniu reflectă ideea fundamentală că, deşi existenţa unui parlament nu garantează automat democraţia, în absenţa unui parlament nu poate exista democraţie.

 

Este motivul pentru care, pe parcursul ultimelor decenii, UIP a participat activ, prin proiecte de asistenţă tehnică, la consolidarea instituţiilor parlamentare din peste 20 de ţări în curs de dezvoltare.

 

Pentru ediţia 2009 a Zilei Internaţionale a Democraţiei, tema aleasă de Uniunea Interparlamentară este Democraţie şi toleranţă politică; nu întâmplător, ci pornind de la constatarea că, pretutindeni în lume, lipsa toleranţei ridică probleme în viaţa politică.

 

Prin natura ei, viaţa politică înseamnă şi confruntări de idei, confruntări pe care instituţiile democratice le fac posibile. Parlamentul are rolul de a aplana tensiunile, de a păstra echilibrul între cerinţe contradictorii care îşi au izvorul în diversitate şi de a permite reprezentarea adecvată a tuturor sectoarelor societăţii. Toleranţa în politică este un pilon al democraţiei, este indispensabilă funcţionării parlamentelor şi ea trebuie pusă permanent în practică.  

 

Invitând cele 153 de parlamente membre să marcheze această Zi Internaţională, UIP doreşte să aducă în prim plan necesitatea dezvoltării unei culturi a toleranţei la scara întregii  societăţi şi, în particular, în viaţa politică.

 

Şi trebuie spus că una dintre consecinţele grave ale intoleranţei politice este încălcarea, sub diferite forme, a drepturilor omului ale parlamentarilor.

Parlamentele lumii reunesc la ora actuală aproximativ 40.000 de membri; de-a lungul anilor, nu puţini au fost cei care şi-au riscat cariera şi chiar viaţa pentru  convingerile lor. Uniunea Interparlamentară a pus la punct, încă din anul 1976, un mecanism unic în lume – Comitetul pentru drepturile omului ale parlamentarilor – care investighează astfel de cazuri. Apărând parlamentarii împotriva abuzurilor, Comitetul apără, implicit, drepturile celor care i-au ales şi instituţia parlamentară.

 

În cei 33 de ani de activitate, Comitetul a examinat cazuri din peste 100 de ţări, reuşind adesea să obţină: eliberarea unor parlamentari deţinuţi; reintegrarea lor în parlament; anchetarea violenţelor la care au fost supuşi; urmărirea în justiţie a autorilor acestora şi alocarea unor compensaţii reparatorii. Aş reaminti, cu această ocazie, că unul dintre cazurile examinate pe parcursul mai multor ani a fost cel al deputatului moldovean şi, ulterior, membru al Senatului României, Ilie Ilaşcu. 

Nu lipsită de importanţă este constatarea că, în anumite situaţii, încălcarea drepturilor omului ale parlamentarilor este rezultatul aplicării unor legi sau regulamente parlamentare deficitare şi, de aici, demersurile UIP pentru revizuirea şi alinierea lor la instrumentele internaţionale în materie.  

 

Aş adăuga că cele mai multe abuzuri împotriva parlamentarilor, conform statisticilor Comitetului UIP, se manifestă prin excluderea nejustificată din viaţa politică, absenţa unei proces echitabil, arestarea şi detenţia pe baze arbitrare sau restricţionarea nejustificată a libertăţii de expresie. Se află însă în curs de investigaţie şi cazuri de dispariţie forţată, răpire, asasinat, agresiune şi ameninţare cu moartea, tortură şi rele tratamente sau de încălcări ale imunităţii parlamentare, ale căror victime sunt membrii de parlament.

 

Stimaţi colegi,

 

Toleranţa politică înseamnă apărarea şi respectarea regulilor democratice. La nivelul parlamentului, ea se referă la respectarea diferenţelor de opinii politice, a drepturilor şi obligaţiilor opoziţiei şi a mandatului fiecărui parlamentar în parte, inclusiv din perspectiva rolului partidelor politice şi a măsurii în care impunerea unei „linii de partid” afectează exercitarea mandatului reprezentativ.

 

În acest an, UIP a realizat, în premieră, un sondaj pe tema toleranţei politice, la care au participat circa 22.000 de persoane, inclusiv parlamentari, din 24 de ţări cu nivele diferite de dezvoltare, de pe toate continentele şi care, împreună, însumează  64% din populaţia lumii. 

Rezultatele vorbesc de la sine.

 

Majoritatea respondenţilor manifestă o îngrijorătoare lipsă de încredere în independenţa parlamentarilor şi în posibilitatea lor de a vorbi liber în numele celor care i-au ales. Prevalează convingerea că partidelor de opoziţie li se oferă rareori sau numai din când în când şansa de a-şi exprima opinia şi de a influenţa politicile guvernamentale. Măsura în care parlamentele reprezintă în mod real diversitatea politică şi socială este pusă şi ea sub semnul întrebării.  

 

În linii mari, aceste percepţii sunt valabile indiferent de regiune, sistem politic, grupe de vârstă sau gen. 

   

România nu s-a numărat printre ţările implicate în sondaj, dar cred că celebrarea Zilei Internaţionale a Democraţiei 2009 poate fi şi pentru noi o bună ocazie pentru a reflecta, într-un spirit pozitiv, asupra contribuţiei parlamentului şi a fiecăruia dintre noi la creşterea toleranţei în societate şi în politică, la măsurile pe care le putem lua în sprijinul unei relaţii mai solide şi mai transparente a parlamentului cu guvernul şi cu cetăţenii.

 

Vă mulţumesc !