- Traducere neoficială -                                                                             

 

 

Dezastrele naturale: rolul parlamentelor în materie de prevenire, reabilitare,

reconstrucţie, precum şi în protecţia grupurilor vulnerabile

 

Cea de-a 113-a Adunare a Uniunii Interparlamentare

 

1.      profund preocupată de recurenţa dezastrelor naturale şi de consecinţele acestora, din ce în ce mai importante în aceşti ultimi ani, cu pierderi masive de vieţi omeneşti şi repercusiuni nefaste pe termen lung, în plan social, economic şi ecologic, în întreaga lume,

2.      amintind rezoluţiile adoptate de Uniunea Interparlamentară cu privire la dezastrele naturale, la cea de-a 108-a sa Conferinţă, organizată la Santiago de Chile (Chile) şi la cea de-a 112-a sa Adunare, organizată la Manila (Filipine),

3.      conştientă că este esenţială garantarea securităţii umane şi că este urgentă aprofundarea cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice actuale şi valorificarea lor pentru reducerea vulnerabilităţii în faţa dezastrelor naturale, şi insistând asupra necesităţii, pentru ţările în curs de dezvoltare, de a avea acces la tehnologiile corespunzătoare pentru a putea face faţă, în mod eficient, dezastrelor naturale;

4.      profund bulversată de faptul că peste 50.000 de persoane au pierit în Asia de Sud datorită unui seism de proporţii care s-a produs la 8 octombrie 2005 şi în urma căruia au rămas de asemenea mii de răniţi grav, precum şi pagube materiale considerabile,

5.      la fel de bulversată de pierderile umane şi materiale produse de uraganele care au lovit mai multe state din Statele Unite ale Americii, de taifunele care s-au abătut asupra Japoniei în august şi septembrie 2005 şi de uraganele care au făcut ravagii în Mexic şi în cîteva ţări din America Centrală, la începutul lunii octombrie 2005,

6.      bulversată, în acelaşi timp, de pierderile umane şi de distrugerile provocate de foamete şi de alte catastrofe naturale în diferite regiuni ale Africii,

7.      exprimând cele mai sincere condoleanţe familiilor îndoliate, precum şi populaţiei, parlamentelor şi guvernelor din ţările sinistrate,

8.      salutând eforturile întreprinse de ţările afectate pentru a face faţă distrugerilor determinate de seism, precum şi cooperarea din partea comunităţii internaţionale în facilitarea acordării de ajutor şi a măsurilor de salvare,

9.      apreciind totodată rolul jucat de ONU şi instituţiile sale specializate, precum şi de alte organizaţii internaţionale, prin asigurarea unui ajutor umanitar pentru victime,

10.  subliniind că pregătirea pentru situaţii de dezastru natural şi cunoaşterea modului de gestionare a acestora, îndeosebi de reducere a vulnerabilităţii, reprezintă elemente importante care contribuie la o dezvoltare durabilă,

11.  subliniind importanţa Declaraţiei de la Hyogo şi a Planului de acţiune 2005-2015 adoptat la Conferinţa mondială privind prevenirea dezastrelor, organizată la Kobe (Japonia), între 18 şi 22 ianuarie 2005, în ceea ce priveşte stabilirea unor strategii eficace de prevenire a dezastrelor, la nivel naţional şi consolidarea capacităţilor necesare în acest scop,

12.  constatând că femeile, copiii şi alte grupuri vulnerabile sunt afectate în mod particular de dezastrele naturale şi că este necesară acordarea unei atenţii speciale acestei probleme, pentru diminuarea durerii şi suferinţelor lor în urma catastrofelor,

13.  subliniind că victimele unei catastrofe naturale, îndeosebi copiii, trebuie să aibă posibilitatea de a-şi depăşi trauma psihică prin ajutor şi consiliere psihologică şi prin sprijin sub diverse forme, acordat de guverne, de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, de Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) şi de organizaţiile non-guvernamentale (ONG),

14.  subliniind de asemenea că angajamentul comunităţii internaţionale, inclusiv cel al statelor şi organizaţiilor internaţionale, este crucial pentru acordarea de sprijin statelor, astfel încât acestea să-şi consolideze capacităţile de gestionare a dezastrelor şi să încheie în condiţii bune lucrările de reabilitare şi reconstrucţie după catastrofă,

15.  subliniind, în final, necesitatea, pentru comunitatea internaţională, de a-şi menţine decizia de a furniza asistenţă pentru ajutorarea, reabilitarea şi reconstrucţia regiunilor şi colectivităţilor din Asia de Sud, afectate de seism,

 

1.      îşi exprimă solidaritatea cu populaţiile şi colectivităţile afectate de dezastrele naturale, în particular cele care au căzut victime seismului devastator care a lovit Asia de Sud la 8 octombrie 2005;

2.      afirmă necesitatea de a se pune în practică o strategie internaţională eficace de prevenire a dezastrelor, şi de a se lua măsuri hotărâte pentru facilitarea activităţilor de salvare, ajutorare, reabilitare şi reconstrucţie după un dezastru;

3.      face apel la toate parlamentele membre ale UIP şi la organizaţiile internaţionale relevante să aibă în vedere constituirea unei baze de date privind resursele umane şi materiale de care dispun ţările, pentru a se reacţiona eficient în situaţii de dezastre naturale;

4.      cere parlamentelor să solicite insistent guvernelor lor consolidarea capacităţilor, prin punerea în practică a unui sistem de alertă precoce, înfiinţarea de centre de evacuare şi adoptarea de măsuri de prevenire a dezastrelor cu facilitarea unor mecanisme rapide şi eficace de avertizare;

5.      subliniază necesitatea unor eforturi rapide, concertate şi bine orientate, pentru reabilitare şi reconstrucţie după o catastrofă, în scopul atenuării suferinţelor victimelor;

6.      subliniază că parlamentele pot juca un rol important în mobilizarea resurselor naţionale în scopul reabilitării şi dezvoltării zonelor sinistrate;

7.      subliniază de asemenea că asistenţa internaţională poate completa în mod util resursele naţionale, pentru finalizarea în condiţii bune a activităţii de reabilitare, reconstrucţie şi dezvoltare a zonelor afectate de un dezastru;

8.      subliniază că salvarea şi activităţile de reabilitare şi reconstrucţie ar trebui să pună accentul îndeosebi pe proiectele în favoarea femeilor, copiilor şi altor grupuri vulnerabile şi pe ajutorul care trebuie acordat acestora;

9.      salută contribuţia importantă a ONG-urilor la activităţile de salvare şi acordare de ajutor, precum şi în etapa reabilitării şi reconstrucţiei pe termen lung a zonelor sinistrate;

10.  invită totodată statele să-şi asume angajamentul de a nu pierde din vedere interdependenţa dintre diferitele fenomene climatice observate în lume şi protecţia mediului, precum şi responsabilitatea ce revine tuturor ţărilor de a angaja acţiuni şi programe mondiale destinate reducerii pagubelor provocate mediului înconjurător, între altele datorită emisiilor şi eliberării de substanţe poluante în atmosferă şi în apă, despăduririlor, risipei de resurse naturale;

11.  îşi exprimă sprijinul în favoarea eforturilor întreprinse de Coordonatorul principal al ONU pentru gripă aviară şi umană şi solicită insistent parlamentelor membre să îşi exercite rolul astfel încât fondurile necesare să fie disponibilizate şi populaţia să fie informată şi consiliată în mod corespunzător;

12.  invită, de asemenea, statele să nu neglijeze faptul că este necesară stabilirea unui cadru internaţional de reglementare a contribuţiei la asistenţa umanitară, în conformitate cu principiile neutralităţii şi imparţialităţii şi cu respectarea deplină a suveranităţii, integrităţii teritoriale şi unităţii naţionale a statelor;

13.  invită toate parlamentele membre ale UIP să ia de urgenţă măsuri pentru punerea în aplicare a recomandărilor pe care le conţine prezenta rezoluţie.