- Traducere neoficială -                                                                             

 

 

Importanţa societăţii civile şi a interacţiunii sale cu parlamentele

şi cu celelalte adunări alese în mod democratic

pentru evoluţia şi dezvoltarea democraţiei

 

Cea de-a 113-a Adunare a Uniunii Interparlamentare

 

1.      recunoscând că o susţinere sinceră şi activă a interacţiunii dintre societatea civilă şi parlamente şi alte adunări alese în mod democratic reprezintă o investiţie politică pe termen lung, care, dacă este gestionată bine, contribuie la realizarea păcii, dreptăţii şi prosperităţii, amplifică participarea civică şi sporeşte eficacitatea instituţiilor reprezentative şi legitimitatea guvernelor,

2.      subliniind legătura strânsă care există între democraţie şi societatea civilă, precum şi rolul societăţii civile în dezvoltarea şi consolidarea democraţiei, precum şi în adoptarea schimbărilor necesare proceselor de dezvoltare,

3.      conştientă că în rândul instituţiilor democratice, parlamentele reprezintă un for privilegiat pentru dialogul transparent şi liber cu diferitele structuri ale societăţii civile;

4.      ştiind că va exista întotdeauna o diferenţă fundamentală între o interacţiune pozitivă şi constructivă, pe de o parte, şi relaţiile care sunt sau devin conflictuale, manipulatoare sau inspirate de raţiuni oculte, pe de altă parte,

5.      notând că articularea acestei interacţiuni şi a acestor schimburi trebuie să ţină seama de dimensiunile naţionale şi internaţionale şi de necesitatea de a determina statele nu doar să respecte, ci şi să promoveze colaborarea permanentă cu societatea civilă, în scopul dezvoltării şi maturizării democraţiei, şi cunoscând că legăturile dinamice dintre evoluţia democraţiei ca proces politic şi natura sa participativă pot fi consolidate prin această interacţiune,

6.      ştiind că este important să se dezvolte, prin educaţie, capacităţile cetăţenilor, căci capitalul uman şi capitalul social sunt factori motori ai procesului de democratizare, la fel de importanţi ca şi capitalul financiar şi material,

7.      ştiind de asemenea că pretutindeni în lume parlamentele au responsabilitatea de a creea fundamentele unei politici sociale şi economice axată pe dimensiunea umană, care să întărească legăturile de încredere reciprocă şi de solidaritate dintre cetăţeni şi să asigure o finanţare adecvată, transparentă şi verificabilă în baza legii, al cărei unic obiectiv ar trebui să fie promovarea democraţiei şi nu erodarea guvernelor constituite în mod legitim,

8.      reafirmând Declaraţia universală privind democraţia, adoptată de Consiliul Interparlamentar la cea de-a 161-a sa sesiune (Cairo, septembrie 1997) şi rezoluţia intitulată "Asigurarea unei democraţii durabile prin consolidarea legăturilor dintre parlament şi popor", adoptată la cea de-a 98-a Conferinţă Interparlamentară (Cairo, septembrie 1997),

9.      amintind Declaraţia şi Programul de acţiune de la Beijing, care încurajează guvernele să adopte măsuri pentru asigurarea participării depline a femeilor în structurile de putere şi de decizie şi pentru creşterea capacităţii femeilor de a participa în procesele de luare a deciziilor şi de conducere; recunoscând, în acest sens, contribuţia importanţă la dezvoltarea democraţiei participative, în plan local şi internaţional, a mişcărilor populare ale femeilor (ONG-uri),

10.  convinsă că un mediu propice pentru societatea civilă, construit printr-un cadru legal care garantează libertăţile fundamentale de întrunire, asociere şi exprimare, conform Declaraţiei universale a drepturilor omului şi celorlalte pacte şi instrumente internaţionale şi regionale, constituie piatra unghiulară şi baza oricărei interacţiuni între parlamente şi societatea civilă,

11.  subliniind necesitatea instaurării unui parteneriat echilibrat între stat şi societatea civilă, care să garanteze transparenţa şi responsabilitatea, precum şi dreptul guvernelor de a adopta legi referitoare la activitatea organizaţiilor societăţii civile,

12.  subliniind caracterul popular şi benevol al organizaţiilor societăţii civile şi notând diferenţele considerabile care există în structura societăţii civile din diferite regiuni,

13.  subliniind totodată că societatea civilă se transformă la ora actuală într-o importanţă forţă socială şi economică globală, şi că activităţile ei acoperă un spectru extrem de larg, incluzând serviciile sociale, educaţia, sănătatea, drepturile omului, comunicaţiile şi informaţia,

14.  subliniind necesitatea de a păstra independenţa organizaţiilor societăţii civile şi importanţa menţinerii lor în afara sferei de influenţă a unor interese străine care să le utilizeze pentru promovarea unor obiective ilegale,

15.  recunoscând importanţa unei interacţiuni creative între parlamente şi societatea civilă, îndeosebi pentru facilitarea apropierii dintre diversele grupări locale şi administraţia publică, organismele din sectorul public, întreprinderile private şi populaţie,

16.  afirmând că relaţiile financiare dintre organizaţiile societăţii civile şi guverne trebuie structurate astfel încât să ofere sprijinul necesar, evitându-se, în acelaşi timp, presiunile de cooptare sau diminuarea legăturilor dintre organizaţii şi cei pe care îi reprezintă, care ar putea compromite independenţa  şi diversitatea organizaţiilor societăţii civile,

17.  conştientă de forţele care pot submina democraţia prin suprimarea sau manipularea societăţii civile, ce pot emana din guvernări sau ideologii intolerante,

18.  conştientă că sărăcia, şomajul, corupţia şi lipsa de oportunităţi limitează libertatea cetăţenilor şi subminează astfel sistemul democratic în ansamblul său, împiedicând integrarea organizaţiilor sociale care promovează drepturile democratice,

 

1.      afirmă că interacţiunea dintre societatea civilă şi parlamente şi alte adunări alese în mod democratic contribuie la eradicarea sărăciei şi, mai mult, permite şi celor mai săraci dintre săraci să participe la viaţa democratică normală din ţara lor şi, în acest fel, dezvoltă diversitatea şi credibilitatea reprezentării poltice şi întăreşte legitimitatea instituţiilor şi proceselor democratice; face apel la parlamente să susţină eforturile ONG-urilor în scopul intensificării luptei împotriva sărăciei, pentru ca toate popoarele să beneficieze de posibilităţi concrete de participare la dezvoltarea societăţii civile;

2.      subliniază că numai afirmarea deplină a pluralismului politic şi social poate face ca toţi cetăţenii să se bucure de drepturile şi libertăţile fundamentale;

3.      invită parlamentele şi guvernele să promoveze o interacţiune constructivă cu societăţile civile din ţările lor, pentru a optimiza caracterul participativ al democraţiilor respective inter alia prin utilizarea eficace a tehnologiei informaţiei şi reducerea prăpastiei digitale dintre regiuni şi prin implicarea organizaţiilor societăţii civile în procese bugetare sexo-specifice;

4.      face apel la parlamentarii lumii să iniţieze şi să aplice proiecte prin care să se faciliteze participarea publică şi educaţia pentru tineri, femei şi bărbaţi, arătând astfel societăţii civile modul de operare şi funcţionarea adunărilor legislative şi importanţa participării civice în susţinerea democraţiei;

5.      invită parlamentele şi UIP să stabilească mecanisme pentru schimbul de informaţii, experienţă şi bune practici cu privire la implementarea şi rezultatele unor astfel de proiecte;

6.      face apel de asemenea la parlamentele din întreaga lume să dezvolte politici sociale flexibile, în conformitate cu legislaţia naţională, precum şi legi de promovare a interacţiunilor cu societatea civilă şi de facilitare a constituirii şi înregistrării organizaţiilor pe bază de voluntariat, garantând, în acelaşi timp, independenţa şi diversitatea organizaţiilor non-guvernamentale şi asigurându-se că organizaţiile societăţii civile a căror susţinere provine din ideologii bazate pe fundamentalism şi intoleranţă nu sunt încurajate;

7.      cere de asemenea parlamentelor să revizuiască periodic legislaţia referitoare la organizaţiile societăţii civile în scopul garantării dreptului acestora de a se constitui şi înregistra ca entităţi independente în baza legii;

8.      subliniază că finanţarea corectă a societăţii civile este necesară în democraţiile în evoluţie şi că această necesitate oferă atât sectorului public, cât şi celui privat, o oportunitate majoră de a contribui la o dezvoltare pozitivă prin colaborarea cu societatea civilă în forme care nu creează presiuni de cooptare şi care nu erodează legăturile dintre organizaţii şi cei pe care îi reprezintă, promovând astfel independenţa şi diversitatea organizaţiilor societăţii civile;

9.      cere tuturor statelor să apere nu doar organizaţiile vechi, stabilite pe baze solide, ci şi mişcările şi asociaţiile democratice de dată recentă, din cartierele şi satele cele mai marginalizate, şi să sprijine lupta în favoarea toleranţei şi a coexistenţei în aceste medii;

10.  face un apel insistent la parlamente să sprijine şi, acolo unde este necesar, să dezvolte toate canalele constructive de exprimare politică, promovarea drepturilor omului şi investiţia în capitalul uman, prin legislaţie, politici şi reglementări care să promoveze societatea civilă;

11.  reafirmă că transparenţa şi responsabilitatea sunt vitale pentru societatea civilă şi că înfiinţarea unor mecanisme de control şi auto-disciplină, ca şi a codurilor de conduită naţionale şi internaţionale, pot produce îmbunătăţiri semnificative în această privinţă;

12.  face apel la parlamente să adopte legislaţia şi să ia, ţinând cont de opiniile societăţii civile, toate măsurile care le revin pentru combaterea corupţiei, care constituie o ameninţare internă la adresa democraţiei, şi, de asemenea, să promoveze dezbateri privind măsurile anti-corupţie, inclusiv prin negocieri referitoare la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei;

13.  cere parlamentelor să promoveze condiţii care să permită reprezentanţilor sectorului antreprenorial şi ONG-urilor să intre într-un dialog politic vizând explorarea posibilităţilor de colaborare extinsă, îndeosebi în ceea ce priveşte angajamentele pe termen lung în domenii precum realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, protecţia mediului, anularea datoriei şi, de asemenea, vizând eliminarea obstacolelor care împiedică ONG-urile să participe şi să contribuie în diferitele sfere ale dezvoltării;

14.  invită parlamentele şi guvernele să sprijine, în conformitate cu politicile naţionale, rolul jucat de organizaţiile societăţii civile în creearea de locuri de muncă şi în dezvoltarea economică, şi să valorifice experienţa lor în acest domeniu;

15.  cere parlamentelor şi guvernelor să încurajeze dezvoltarea şi consolidarea societăţii civile prin asigurarea sprijinului necesar, a instruirii şi asistenţei tehnice şi prin organizarea unor audieri publice şi a altor activităţi care promovează un dialog permanent cu societatea civilă;

16.  invită parlamentele să participe la stabilirea unor contacte permanente cu ONG-urile, inclusiv cu cele care reprezintă grupuri marginalizate, în scopul încurajării unei participări populare mai largi la viaţa politică, oferind (şi încurajând organizaţiile non-guvernamentale să solicite guvernelor) răspunsuri sistematice, cu privire atât la măsurile luate, cât şi la cauzele lipsei de acţiune, astfel încât să se stimuleze dorinţa de participare şi membrii lor să fie informaţi asupra importanţei participării cetăţenilor la toate nivelele;

17.  face apel la parlamente să adopte reguli şi proceduri în măsură să asigure un dialog efectiv cu societatea civilă în îndeplinirea atribuţiilor parlamentare;

18.  subliniază importanţa dezvoltării, de către parlamentari, a contactelor directe cu actorii societăţii civile şi cu cetăţenii, în general, atât la nivelul circumscripţiei electorale (prin asigurarea unei reprezentanţe permanente parlamentare unde să îi poată primi pe cei pe care îi reprezintă), cât şi la nivel naţional şi internaţional, prin utilizarea, de exemplu, a tehnologiilor comunicaţiei;

19.  recomandă UIP să dezvolte legături mai strânse cu societatea civilă şi să se poziţioneze ca actor global în promovarea societăţii civile, prin adoptarea unei strategii globale de comunicare prin care să se facă mai bine cunoscută în rândurile publicului larg;

20.  solicită insistent parlamentelor să încurajeze interacţiunea activă dintre grupurile societăţii civile, prin împărtăşirea experienţelor şi schimbul de opinii, în scopul garantării celor mai bune practici;

21.  cere parlamentelor să elaboreze, împreună cu guvernele lor, programe de promovare a educaţiei în spiritul valorilor democratice, precum libertatea, egalitatea în faţa legii, ca şi libertatea de asociere, şi subliniază că aceste valori sunt apărate şi respectate cel mai bine într-o societate organizată şi bine informată;

22.  invită parlamentele şi guvernele să se asigure că legislaţia este redactată într-un mod clar şi comprehensibil pentru cetăţean şi că cetăţenii şi actorii societăţii civile îşi cunosc drepturile şi responsabilităţile legale şi constituţionale referitoare la participarea în procesul democratic;

23.  încurajează parlamentele să se asigure că relaţiile lor cu mass media şi politicile lor de informare şi de comunicare cu societatea civilă şi cu publicul, în general, se înscriu într-un cadru de dezvoltare, sunt transparente şi se bazează pe adevăr, precum şi pe respectul reciproc şi urmărirea interesului superior al societăţii.