D E C L A R A Ţ I E

cu ocazia

Zilei Internaţionale a Democraţiei - 15 septembrie 2015

„Democraţia şi participarea publică”

                                                                                                                                                                                                                                  Deputat Ioan STAN

Preşedintele Grupului Român al Uniunii Interparlamentare

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

După cum probabil cunoaşteţi, Organizaţia Naţiunilor Unite a ales pentru ediţia din acest an a Zilei Internaţionale a Democraţiei tema „Spaţiu pentru societatea civilă”.

O alegere cu o deosebită semnificaţie, dacă ne gândim că, în numai câteva zile, la New York, liderii politici ai statelor lumii vor decide, în cadrul Summit-lui Naţiunilor Unite, asupra continuării acestui complex de maximă anvergură parteneriat internaţional, prin adoptarea noii Agende globale de dezvoltare pentru anii  2015-2030.

De ce este imperativ ca, în acest context, să avem atent în vedere nevoia de „spaţiu pentru societatea civilă”?

Pentru că, o dată cu numeroasele semnale de alarmă privind epuizarea resurselor planetei, schimbările climatice sau escaladarea tensiunilor şi conflictelor politice, interconfesionale sau etnice intra şi interstatale, începutul mileniului trei ne-a adus tot mai numeroase şi mai imposibil de ignorat dovezi ale creşterii capacităţii de mobilizare a cetăţenilor şi a organizaţiilor societăţii civile la nivel naţional şi internaţional. Implicarea constructivă a acestora în exerciţiul democratic se dovedeşte esenţială, atât pentru asigurarea adaptării şi legitimităţii deciziilor şi construcţiilor politice la nevoile reale ale populaţiei, cât şi pentru responsabilizarea decidenţilor politici.

Pentru că, în ciuda acestei stări de fapt, avem, din păcate, şi un revers al medaliei: există semnale privind măsuri restrictive adoptate de ţări de pe toate continentele, măsuri care limitează capacitatea de iniţiativă şi reacţie a activiştilor şi organizaţiilor societăţii civile prin diminuarea drastică a surselor de finanţare şi a spaţiului lor de acţiune. Şi, în contextul în care globalizarea şi noile tehnologii golesc treptat de sens cuvântul „departe”, transformându-ne, deseori fără avertismente prealabile, din simpli spectatori, în actori ai unor evenimente nu întotdeauna simplu de gestionat, aceste măsuri, de natură să zdruncine temeliile mai tinerelor sau mai vechilor democraţii ale lumii, ar trebui să ne dea de gândit tuturor.        

Şi, nu ultimul rând, pentru că, să nu uităm, această societate civilă internaţională, care s-a implicat consistent în definirea reperelor fundamentale de acţiune globală pentru o dezvoltare durabilă în următorii 15 ani doreşte - şi, mai mult - trebuie să îşi asume rolurile care îi revin în îndeplinirea angajamentelor statelor privind realizarea, la orizontul anului 2030, a tuturor obiectivelor care vor fi agreate.

Doamnelor şi domnilor,

Şi în acest an, aşa cum v-a obişnuit, Comitetul Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare a considerat important să dea curs apelului lansat de UIP, asigurând cuvenitul demers parlamentar pentru promovarea semnificaţiei zilei de 15 septembrie 2015, dedicată de UIP „democraţiei şi participării publice”.

Voi face acest lucru în lumina celei mai legitime perspective parlamentare asupra democraţiei, asumată de participanţii la Conferinţ a Mondială a Preşedinţilor de Parlamente, eveniment de marcă al comunităţii parlamentare internaţionale, care a avut loc la începutul lunii septembrie, la New York, în pregătirea Summit-ului ONU.

Permiteţi-mi să vă prezint, din Declaraţia adoptată acum două săptămâni de preşedinţii de parlamente, un singur paragraf care vine să mă susţină în misiunea pe care mi-am asumat-o astăzi. Citez: „Participarea cetăţenilor la viaţa politică şi la procesele decizionale este un drept şi este fundamentală pentru dezvoltare. Atunci când populaţii sunt excluse sau nu au posibilitatea să se exprime, bunăstarea lor are de suferit şi democraţia lasă de dorit”.

Timpul pe care îl am la dispoziţie nu îmi permite o evaluare a măsurilor de creştere a transparenţei şi de deschidere a Parlamentului României către societatea civilă. Mă voi limita la a reaminti că modificările succesive ale Regulamentelor celor două Camere şi eficientizarea permanentă a administraţiei parlamentare permit cetăţenilor români ai anului 2015: să aibă acces, în timp real, pe site-urile Senatului şi Camerei Deputaţilor, la numeroase informaţii care privesc parlamentarii şi activităţile parlamentare; să gestioneze, cu uşurinţă, procedura aferentă dreptului lor de a adresa petiţii parlamentului; să cunoască şi să se implice în activităţile de legiferare; să aibă un loc şi un drept la cuvânt în comisiile parlamentare; să asiste la dezbaterile plenului; să îşi expună punctul de vedere în cadrul unor mese rotunde organizate de parlament, cu participare naţională sau internaţională etc.

Timpul pe care îl am la dispoziţie nu îmi permite nici să mă lansez într-o evaluare cantitativă sau calitativă a structurilor societăţii civile româneşti, binemeritat şi binevenit renăscute imediat după decembrie 1989, sau a incontestabilului proces de  maturizare a organizării şi modalităţilor lor de acţiune. Cu certitudine, întoarcerea României în Europa democraţiilor şi statului de drept a stimulat participarea societăţii civile la viaţa „cetăţii” şi i-a oferit oportunitatea liberului acces la modele de bune practici din state democratice cu tradiţie, modele pe care le-a preluat din mers şi le-a adaptat mai tinerei şi mai efervescentei sale personalităţi.

Vă rog să consideraţi prezenta declaraţie o onestă şi colegială invitaţie la reflecţie asupra responsabilităţii pe care o avem, alături de celelalte autorităţi ale statului, de a asigura şi consolida mijloacele - formale şi informale – menite să încurajeze educaţia civică, informarea corectă şi implicarea cetăţenilor în procesele de decizie democratică, precum şi asupra posibilităţilor de diversificare a interacţiunii cu publicul larg şi de apropiere de categoriile sociale defavorizate şi grupurile vulnerabile prea puţin prezente în acest spaţiu de dialog.

Aceeaşi invitaţie la reflecţie o lansez şi societăţii civile, „produsul” - cum o numea Hegel - şi „instrumentul”, aş adăuga eu - „lumii moderne”, a cărei menire este să contribuie la bunăstarea socială şi la responsabilizarea şi întărirea instituţiilor statului de drept şi corectarea oricărei abateri de la principiile democraţiei. De aceea, societatea civilă nu are voie să aleagă modul de supravieţuire cameleonic şi să ia cu împrumut o culoare politică sau alta. O societate civilă care trage semnalul de alarmă şi se opune unor strategii sau proiecte trebuie să fie pregătită să contribuie la repornirea motoarelor dezvoltării într-o direcţie mai bună. O societate civilă care protestează şi, de ce nu, chiar fără să protesteze, trebuie să fie disponibilă şi capabilă să îşi negocieze, bine argumentat, poziţia şi soluţiile.

Istoria contemporană ne dovedeşte că – şi voi parafraza o bine cunoscută cugetare - în spatele unei democraţii puternice stă, în fapt, o societate civilă puternică.

Acestea sunt motivele pentru care, în onoarea Zilei Internaţionale a Democraţiei, mi-am asumat misiunea de a vă adresa această invitaţie la reflecţie, deopotrivă Dvs., doamnelor şi domnilor colegi parlamentari, dar şi societăţii civile.

Vă mulţumesc.