D E C L A R A Ţ I E

cu ocazia

Zilei Internaţionale a Democraţiei - 15 septembrie 2016

„Democraţia 2030” - va fi democrația copiilor de astăzi

    Senator Dumitru OPREA

      Membru al Biroului Executiv

                  al Grupului Român al Uniunii  Interparlamentare

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Organizaţia Naţiunilor Unite a ales, pentru ediţia din 15 septembrie 2016 a Zilei Internaţionale a Democraţiei, tema „Democraţia şi Agenda pentru dezvoltare durabilă 2030”.

Astfel, s-a dorit readucerea în prim-plan a Agendei 2030, care este o veritabilă „foaie de parcurs” a statelor lumii în privința creşterii economice şi a bunăstării sociale pentru următorii ani. Al 16-lea obiectiv al Agendei este dedicat democraţiei.

Este unanim recunoscut faptul că, indiferent de modelul naţional pe care îl îmbracă democraţia, valorile şi principiile ei sunt universale şi nu lasă loc jumătăţilor de măsură.

Pacea, justiţia şi statul de drept, cu instituţii eficiente, responsabile şi incluzive sunt dezideratele Dezvoltării Durabile. Ele trebuie să reprezinte valorile în jurul cărora se construiește lumea de mâine.

În acest spirit, Comitetul Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare a considerat oportun să dea curs invitaţiei lansate de către UIP de a aduce în atenţia parlamentarilor și a parlamentelor naționale, în contextul acestei zile aniversare, tema „Democraţia în 2030”.

Actor de marcă pe scena globală, Uniunea Interparlamentară este promotorul consolidării democraţiei şi instituţiilor parlamentare, inclusiv al implicării parlamentelor în realizarea Obiectivelor Agendei 2030.

Prin adoptarea Declaraţiei privind Obiectivele Dezvoltării Durabile, în iunie 2016, Parlamentul României şi-a asumat responsabilitatea transpunerii Obiectivelor Agendei în documente programatice naţionale, acordând prioritate consolidării democraţiei participative.

De altfel, în cei peste 25 de ani de la revenirea ţării noastre la un regim democratic, Parlamentul a acționat conform realităţilor naționale și internaționale, cu scopul de a profesionaliza și eficientiza activitățile din cele două Camere, astfel încât să se înregistreze creşterea transparenţei şi a interacţiunii cu societatea civilă, în toate etapele procesului legislativ.

Evident, realităţile socio-economice în permanentă schimbare, necesitatea continuării reformelor asumate în plan european şi euro-atlantic, provocările globalizării şi noilor tehnologii informaționale impun o adaptabilitate crescândă și o reacție promptă din partea instituțiilor statului. Ca urmare, consolidarea şi deschiderea către cetăţeni a celei mai reprezentative instituții pentru statul de drept trebuie să rămână o constantă a preocupărilor societății românești, indiferent că vorbim despre aleşi sau despre alegători.

Cu siguranță, și în legislatura 2016-2020, Parlamentul își va asuma continuarea implementării proiectelor de anvergură ale României, inclusiv de a corecta mecanismele şi procedurile nefuncționale pentru timpurile pe care le trăim, care încă generează blocaje și ineficiență în comunicarea și dialogul cu societatea civilă, în special cu generația tânăra.

Aceste probleme nu sunt specifice doar Parlamentului nostru, ci se manifestă chiar și în democrațiile tradiționale, motiv pentru care, cu ocazia Zilei Internaţionale a Democraţiei 2016, Uniunea Interparlamentară ne invită să reflectăm și asupra atragerii tinerilor în viaţa politică.

Implicarea lor responsabilă şi permanentă reprezintă un factor de evaluare a stării de sănătate a democraţiei. Este unul dintre motivele pentru care se impune utilizarea spațiului virtual pentru dezbaterile publice, care poate capta atenţia şi interesul tinerilor pentru scena politică şi actorii săi. În același timp, însă, este obligatoriu să educăm cetățenii noștri pentru mediul digital, pentru a limita cât mai mult riscul manipulării informaţionale şi impactul negativ pe care îl poate avea asupra interacţiunii ales-alegător. Astfel, ne asigurăm că spiritul democrației domină și spațiul virtual.

În acest context, este benefic să fie mai mulți tineri în structura viitorului legislativ, dar mai ales să participe la votul din decembrie 2016. Este posibil ca printr-o asemenea abordare, tinerii plecați la muncă în străinătate să se simtă mai bine reprezentați și să aibă o motivație în plus pentru a participa la viața politică a României, chiar și de la distanță.

Țara trebuie să facă eforturi pentru a-și aduce acasă românii, pentru că există riscul ca, în 2030, România să fie în topul „celor mai bătrâne” 15 state ale lumii. Societatea, în ansamblul ei, este obligată să găsească soluții pentru cei peste 85.000 de „copii rămaşi singuri acasă”, care, în jurul anului 2030, vor avea cel puțin vârsta majoratului. Nu știm dacă vor alege să trăiască în România. Depinde de măsurile ce se vor lua pentru a elimina problemele şi vulnerabilităţile cu care se confruntă acum părinții lor. Este necesar să le asigurăm locuri de muncă potrivit pregătirii lor, o apreciere corespunzătoare a muncii depuse și un nivel de trai decent.

Astfel de măsuri se impun pentru că România este în topul statisticilor europene privind rata abandonului şcolar. Educația a fost folosită, de multe ori, ca instrument electoral, motiv pentru care s-a ajuns să fie lipsită de motivație. Nu mai există modele profesionale pentru tânăra generaţie. Au rămas puține sectoare în care România îşi propune să facă performanţă, iar exportul de resurse primare și forță de muncă nu reprezintă, pentru nici o ţară din lume, o strategie fezabilă, pe termen lung.

Declaraţia noastră s-a dorit a fi un subiect la care să medităm fiecare dintre noi, actualii și viitorii parlamentari, pentru asumarea, indiferent de culoarea politică, a misiunii de a coagula forța întregii noastre societăți în spiritul dezvoltării durabile, cu și pentru tinerii ei.

Vă mulţumesc.