În ziua de 7 noiembrie, plenul Camerei Deputaţilor, decidentă în materie, a adoptat cu amendamente Legea de aprobare a OUG 20/2016. Au fost prezenţi în plen cu precădere parlamentari PSD şi ALDE. Grupul parlamentar al PNL nu a participat la vot, deşi amendamentele aduse Ordonanţei introduceau un spor de claritate în grilele de salarizare ale personalului din sănătate şi educaţie, eliminând inadvertenţele din textul Guvernului şi generând o creştere salarială rezonabilă ce fusese cerută de sindicate prin forme colective de protest.           
Imediat după vot, grupul parlamentar al deputaţilor PNL a contestat validitatea votului, afirmând că nu fusese întrunit cvorumul cerut de Regulament. A doua zi, Biroul Permanent al Camerei a respins contestaţia grupului PNL, constatând că aceasta nu întrunea elementele cerute de Regulament pentru a putea fi analizată.
Noul PNL a înregistrat deci un triplu eşec politic. Mai întâi, deputaţii naţional-liberali nu au fost convingători în comisiile de specialitate ce au examinat tehnic Ordonanţa. Apoi, nu au participat la dezbaterea în plen pentru a-şi susţine punctul de vedere, pentru că au avut argumente raţionale şi nici nu vrut să se vadă cum se opun de la tribuna Parlamentului unor creşteri salariale. În sfârşit, şi-au dovedit ignoranţa faţă de procedurile parlamentare şi nu s-au priceput să-şi redacteze contestaţia în formă regulamentară. Acest triplu eşec traduce o triplă neputinţă: cea de a formula poziţii argumentate, cea de a participa la o deliberare publică şi cea de a cunoaşte şi urma procedurile instituţionale. Or, argumentaţia raţională, deliberarea publică şi respectul procedurilor constituie esenţa democraţiei.
A treia zi, noul PNL şi-a recunoscut public incapacitatea de a participa la un exerciţiu democratic recurgând la represiune. Liderul grupului PNL din Camera Deputaţilor a anunţat că va sesiza "justiţia" (prin care înţelege Parchetul) "pentru a se verifica dacă a fost sau nu a fost cvorum” şi dacă votul nu a fost "fraudat”.
Gestul este fără precedent în cei douăzeci şi şapte de ani de experienţă democratică şi parlamentară românească. Este pentru prima oară când un grup parlamentar, complet depăşit de propria sa neştiinţă în utilizarea mijloacelor legitime de luptă politică, face apel la o instituţie represivă a statului, procuratura, pentru a investiga un vot dat în Parlament. Evident, gestul nu are precedent şi nici vreo analogie în alte tradiţii parlamentare din regimurile politice democratice. Potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, ce preia o procedură unanim utilizată de toate parlamentele democratice, poliţia şedinţelor o fac exclusiv chestorii aleşi din rândul deputaţilor. Nicăieri instituţiile executive sau judiciare nu au acces în incinta Parlamentelor şi nici nu au capacitatea de a investiga acţiuni, acte şi proceduri parlamentare. Chiar şi Curtea Constituţională a României s-a pronunţat, nu o dată, în acest sens.
În fapt, prin vocea liderului său din Camera Deputaţilor, noul PNL dezvăluie care este adevăratul său obiectiv în cazul în care va înregistra un rezultat semnificativ în alegerile din 11 decembrie: lichidarea parlamentarismului şi menţinerea unui Parlament neputincios, lipsit de iniţiativă, impotent politic şi pus sub controlul Parchetului. Pe zi ce trece devine mai clar ce înseamnă cu adevărat "schimbarea de paradigmă" pe care a anunţat-o Klaus Iohannis: aşezarea "sub control judiciar" a instituţiilor centrale ale democraţiei în vederea unei schimbări drastice de regim politic. Este acum limpede că în regimul dorit de Iohannis şi de noul PNL denunţul va înlocui total votul.