Comisia pentru Afaceri Europene a Senatului României s-a autosesizat în cazul de suspiciune de fraudă cu carne de cal în produse culinare, considerând inacceptabile acuzele nefondate aduse României de Comisia Europeană şi autorităţile din Marea Britanie, prin postarea nejustificată pe Sistemul Rapid de Alertă a CE a unei situaţii neverificate în teren.
Comisia pentru Afaceri Europene a Senatului României, condusă de doamna senator Anca Boagiu, a analizat situaţia de fapt în ședinţa din 20 februarie a.c., considerând că au fost atinse interesele României, în special ale producatorilor onești de carne din România.
În consecință, Comisia pentru Afaceri Europene a Senatului a hotărât trimiterea unei solicitări oficiale către Maroš Šefčovič, Vicepreședinte al Comisiei Europene și Comisar pe Relații Interinstituționale și Administrație prin care se cere luarea măsurilor ce se impun pentru ca astfel de situații să nu mai fie posibile. Comisia pentru Afaceri Europene a Senatului solicita luarea de măsuri pentru modificarea regulamentelor Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente în urma cărora să se reglementeze disfuncţionalităţile generate de alerte nejustificate prin nefundamentare.
Măsurile vizează protejarea producătorilor onești din toate statele U.E. a căror activitate respectă normele europene de piață internă sau siguranță alimentară.
Comisia pentru Afaceri Europene din Senat reamintește cu această ocazie oficialităților europene precedentul scandal al castraveților infectați cu E-coli, când pe baza unor alerte nefondate, mai multe țări, printre care și România, au avut de suferit prejudicii economice majore prin interzicerea comercializării de castraveți. Pentru aceste prejudicii, Comisia Europeană, datorită falsei neîncrederi generate prin dezinformarea sau transmiterea unor informații neadevărate în spațiul public, a plătit, ulterior, despăgubiri din bugetul său atât producătorilor români cât şi celor din alte state europene, bani ai cetăţenilor contribuabili europeni.
Scrisoare atasata:
Domnului Maroš Šefčovič, Vicepreşedinte al Comisiei Europene
Stimate domn Šefčovič,
Cu deosebită îngrijorare am luat la cunoștință faptul că în produsele distribuite pe piața Uniunii Europene s-a înlocuit în mod ilicit carnea de vacă cu cea de cal.
Agenția Uniunii Europene EUROPOL desfășoară o anchetă amplă privind răspândirea scandalului cărnii de cal care a nemulțumit și îngrijorat consumatorii din întreaga Europă.
La asemenea scară devine clar că producătorii de carne din România, despre care s-a pretins iniţial că ar fi la originea actului de introducere ilicită a cărnii de cal spre consum în toată Europa, nu pot fi învinuiţi pentru deficienţele de funcţionare ale sistemului de control al lanţului alimentar, stabilit la nivel Uniunii.
Evident, portalul UE - Sistemul de Alertă Rapidă pentru Alimente şi Furaje (RASFF) nu a reuşit să identifice corect cazul ca fiind unul de fraudă. Mass-media europeană şi cetăţenii europeni au avut impresia greşită, la o prima vedere, că birocraţia CE este preocupată de faptul că substituirea acesta ar avea un impact asupra sănătăţii publice, deoarece scopul primar al sistemului RASFF este de a avertiza cât mai din timp asupra unor potenţiale ameninţări pentru sănătatea omului.
În acelaşi timp, sistemul a permis cazurilor suspecte să fie puse pe site şi furnizate publicului după o verificare minimă şi fără un avertisment clar, privind faptul că unele cazuri ar putea fi eliminate sau transferate către alte servicii dacă anchetele ulterioare nu vor releva probleme privind sănătatea publică. Notificarea iniţială la RASFF se referea doar la faptul că ”testarea este în curs de desfăşurare” şi ” nu există nici o garanţie că fenilbutazona nu este prezentă”
Desigur, salutăm utilizarea şi rezultatele sistemului RASFF până în prezent în cele mai multe cazuri, dar trebuie să subliniem faptul că acest instrument trebuie să fie pe deplin subordonat interesului public şi prin urmare, trebuie să prezinte o transparenţă maximă. Scandalul cărnii de cal arată că acest sistem nu este imun la manipulare şi s-ar putea întoarce foarte bine împotriva cetăţenilor pe care se presupune că îi serveşte. Cetăţenii Uniunii Europene au cu adevărat dreptul de a fi corect informaţi.
Pe lângă inducerea în eroare a cetăţenilor, prezentarea superficială a cazului în RASFF a provocat prejudicii de imagine societăţilor producătoare de carne din România, contractele lor comerciale fiind acum negociate de pe o poziţie nedrept slăbită.
Trebuie să subliniem faptul că forţa întregii pieţi unice a UE suferă ca urmare a unor astfel de cazuri, şi nu suferă doar un segment al unui lanţ alimentar al unui stat membru.
Noi considerăm de bun augur verificările şi dezbaterile în jurul cazului cărnii de cal, precum şi eforturile depuse de CE să facă lumină în această situaţie, dar am fi foarte bucuroşi să auzim de la Comisia Europeană care sunt planurile pentru a evita situaţiile în care efectul colateral al procedurilor de avertizare timpurie, folosind RASFF, depăşeşte efectele sale pozitive, ducând la învinuirea excesivă şi nejustificată a unui stat membru, cum este astăzi cazul României.
Ne exprimăm, de asemenea, nemulţumirea că un avertisment similar lansat de România, în 2009, când autorităţile noastre au găsit carne de cal în produsele etichetate "carne de vacă", a fost respinsă de către Operatorul RASFF pe motivul că nu poate fi afectată sănătatea publică. Cu toate acestea, operatorul RASFF a acceptat acelaşi tip de avertizare în 2013, pe baza unei motivări foarte slabe, în opinia noastră. Această discrepanţă loveşte credibilitatea RASFF şi a controlului lanţului alimentar din UE ca întreg, dar cei mai afectaţi sunt producătorii cinstiţi de carne din România.
De asemenea vă reamintim cazul castraveţilor infectaţi cu E-coli, când pe baza unor alerte nefondate, mai multe ţări, printre care şi România, au avut de suferit prejudicii economice majore prin interzicerea comercializării de castraveţi. Pentru aceste prejudicii, Comisia Europeană, datorită falsei neîncrederi generate prin dezinformarea sau transmiterea unor informaţii neadevărate în spaţiul public, a plătit, ulterior, despăgubiri din bugetul său atât producătorilor români cât şi celor din alte state europene, bani ai cetăţenilor contribuabili europeni.
Subliniem faptul că trasabilitatea produselor alimentare de pe piaţa Uniunii, ori de câte ori protecţia consumatorilor şi interesele fiscale sunt în cauză, ar trebui să fie complet decuplate de problemele de sănătate, nu numai enumerate separat. În opinia noastră, avertizări clare ar trebui să fie postate pe portal cu privire la colectarea incipientă a informaţilor, cu privire la insuficienţa datelor pentru a formula un verdict, precum şi natura acestor avertismente, într-un mod accesibil şi vizibil. Comisia Europeană ar putea găsi chiar şi mai multe soluţii pentru a se asigura că portalul este pe deplin înţeles de către cetăţenii simplii şi mass-media şi că nu lasă loc pentru manipularea informaţiilor într-un fel sau altul. Evident, sistemul actual nu este prietenos pentru cetăţean şi poate fi manipulat.
Subliniem că suspiciunea de manipulare a unui portal al Uniunii care ar trebui să servească cetăţenilor este total inacceptabilă şi situaţia nu poate fi suspendată temporar.
Avertismentul scris pe site-ul RASFF prevede: "Comisia nu poate şi nu îşi asumă nici o responsabilitate pentru corectitudinea informaţiilor din baza de date online de pe portalul RASFF.". Cu toate acestea, este evident faptul că informaţiile postate aici afectează imaginea producătorilor, aşa cum rezultă din cazurile enunţate. Chiar din bun simţ, CE ar trebui sa fie răspunzătoare, cel puţin pentru modul în care informaţiile sunt prezentate. În acest caz, după părerea noastră, CE nu poate acţiona ca un ziar postat pe internet.
În opinia noastră, Regulamentul CE 16 (2011) de stabilire a măsurilor de punere în aplicare pentru RASFF s-a dovedit inadecvat. Cazul de faţă care afectează producătorii români de carne ne amintesc de cazuri similare ca Bowland Produse, în 2006, una dintre situaţiile în care slăbiciunea sistemului RASFF a fost dezvăluită.
Prin urmare, sugerăm CE să-şi reconsidere poziţia cu privire la răspunderea asupra notificărilor, să efectueze un control privind modul în care informaţiile înşelătoare pot fi prezentate şi modul în care două cazuri similare au fost tratate în mod diferit, să ia măsurile necesare pentru reformarea regulamentului RASFF şi să implementeze măsuri pentru a evita pe viitor scandaluri similare.
Vă rugăm să transmiteţi aceasta opinie către Direcţiile interesate ale Comisiei Europene.
Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene,
Senator BOAGIU Anca-Danie