PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR
SENATUL
 
Propunere legislativă pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor
 
Expunere de motive
Prezenta propunere legislativă are ca obiect înfiinţarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor.
Expunerea de motive care însoţeşte prezenta propunere legislativă are la bază:
a) solicitările exprese conţinute în MEMORANDUMUL PRIVIND JUSTIȚIA, adoptat la începutul lunii septembrie de majoritatea covârşitoare a instanţelor şi asociaţiilor profesionale ale magistraţilor şi
b) prevederi legale aflate în vigoare.
 
Solicitările exprese conţinute în MEMORANDUMUL PRIVIND JUSTIȚIA
Solicitările din Memorandum sunt expresia nemulţumirilor judecătorilor şi procurorilor faţă de deturnarea gravă a actului de Justiţie, faţă de abuzuri de tot felul dirijate din afara autorităţii judecătoreşti, realitate cu care se confruntă în activitatea de zi cu zi nu doar magistraţii, ci şi justiţiabilii, cetăţenii de rând.
Cred că este de obligaţia noastră ca parlamentari să promovăm acţiuni concrete, în cazul de faţă, o propunere legislativă, care să vină în întâmpinarea celor sesizate de majoritatea magistraţilor.
Citez din cererile legitime exprimate în Memorandumul magistraţilor:
“Crearea prin lege a unei autorități civile de interceptare, care să permită respectarea deplină a standardelor CEDO, în privința garanțiilor tehnice și legale.
Justiția trebuie să aibă ca și preocupare esențială protecția, promovarea și garantarea tuturor drepturilor și libertăților cetățenești
Asigurarea unei transparențe depline în cooperarea instituțională cu serviciile de informații, respectarea strictă a cadrului legal și asigurarea unui control jurisdicțional și civil efectiv asupra activității acestora.”
Prevederi legale aflate în vigoare.
Potrivit art. 28 din Constituția României, „secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poștale, al convorbirilor telefonice și al altor mijloace de comunicare este inviolabil”
Condițiile și cazurile de interceptare a convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon sau orice alt mijloc de comunicare sunt prevăzute de Art. 911 din Codul de Procedură Penală.
Curtea Constituțională a României prin Decizia nr. 51 din data de 16 februarie 2016 a hotărât că „nici o reglementare din legislația națională în vigoare, cu excepția Art. 142 alin. 1 din Codul de Procedură Penală, nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului în afara organelor de urmărire penală de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică”.
Propunerea legislativă urmărește să creeze un echilibru între necesitatea de a lupta împotriva terorismului, a criminalității organizate și a corupției și necesitatea de a asigura respectarea libertăților fundamentale și a libertății private a cetățenilor României. În acest scop, ea propune crearea unei Autorități unice de reglementare autonomă și independentă față de orice altă autoritate a administrației publice, supusă controlului Parlamentului, cu competență națională, unică și exclusivă, în domeniul interceptării comunicațiilor.
În exercitarea atribuțiilor sale, Autoritatea răspunde solicitărilor de interceptare ale organelor de cercetare abilitate în domeniul crimei organizate și corupției și ale autorităților informative și de protecție ce fac parte din comunitatea națională de informații.
Înființarea acestei Autorități are ca efect creșterea credibilității serviciilor de informații, care nu vor mai putea fi suspectate că realizează interceptări ilegale.
 
Față de cele prezentate mai sus, s-a întocmit prezenta propunere legislativă pe care o supunem Parlamentului spre dezbatere și adoptare, în procedură de urgență.




CapitoluI I Dispoziţii generale
Art. 1 (1) Se înfiinţează Autoritatea Naţională pentru Interceptarea Comunicaţiilor, denumită în continuare Autoritatea, ca autoritate informativă, cu personalitate juridică, autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate a administraţiei publice, supusă controlului Parlamentului, cu competenţă pe teritoriul României, unică şi exclusivă în domeniul interceptării comunicaţiilor.
(2)   Autoritatea are drept obiectiv supravegherea, interceptarea, înregistrarea, ascultarea, verificarea primară, stocarea şi transmiterea datelor şi informaţiilor ce au interes pentru securitatea naţională, prevenirea şi combaterea terorismului şi a criminalităţii organizate şi corupţiei, cât şi prevenirea, descoperirea şi contracararea interceptărilor ilegale a comunicaţiilor, în colaborare cu celelalte autorităţi informative şi de protecţie.
(3)  Punerea în aplicare a autorizării de interceptare şi înregistrare a convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin orice mijloc electronic de comunicare se realizează de către Autoritatea Naţională pentru Interceptare a Comunicaţiilor, cu respectarea prevederilor art. 91¹- art. 91⁶ din Codul de Procedură Penală.
(4)   În domeniul securităţii naţionale a României, pentru punerea în aplicare a actelor de autorizare a interceptării comunicaţiilor, potrivit legii, Autoritatea îndeplineşte următoarele atribuţii:

1. asigură organizarea, dotarea şi funcţionarea structurilor specializate în domeniul punerii în aplicare a actelor de autorizare a interceptării comunicaţiilor şi asigură necesităţile tehnice pentru toţi titularii autorizărilor emise;
2. stabileşte relaţii de cooperare cu operatorii şi furnizorii de comunicaţii în vederea punerii în aplicare a actelor de autorizare a interceptării;
3. asigură realizarea operaţiunilor de interceptare şi obţinere a datelor şi informaţiilor din sistemele de comunicaţii pentru titularii actelor de autorizare acordate în condiţiile prevăzute de lege;
4. aplică procedurile de secretizare, minimalizare, anonimizare, ştergere şi radiere necesare pentru protejarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor terţilor care intră în legături de comunicaţii cu persoanele care fac obiectul autorizărilor de interceptare;
5. efectuează activităţi de producţie, import şi export de aparatură şi tehnică specifică obiectului de activitate al Autorităţii, precum şi de asigurare a asistenţei tehnice corespunzătoare, potrivit legii;

(5)  Sediul Autorităţii este în municipiul Bucureşti.
Art. 2. (1) Autoritatea are rolul de a stabili echilibrul între necesitatea de a lupta împotriva terorismului, a criminalităţii organizate şi a corupţiei şi nevoia de a asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi a vieţii private a cetăţenilor.
(2)      În exercitarea atribuţiilor sale, Autoritatea răspunde solicitărilor de interceptare ale autorităţilor informative şi de protecţie care fac parte din Comunitatea Naţională de Informaţii şi ale organelor de cercetare abilitate în domeniul crimei organizate şi corupţiei.

1. Autoritatea nu poate fi supusă nici unui mandat imperativ sau reprezentativ şi nu poate fi obligată să se supună instrucţiunilor sau dispoziţiilor altei autorităţi.
2. Autoritatea este supusă reglementărilor prevăzute de lege cu privire la protecţia informaţiilor clasificate şi la cele privind activitatea de informaţii, contrainformaţii şi de protecţie.

Art. 3. (1) Autoritatea este condusă de un preşedinte, a cărui funcţie este asimilată, din punctul de vedere al funcţiei de reprezentare, ordinii de precădere, drepturilor salariale şi rangului de demnitate, celei de ministru.

1. Preşedintele conduce întreaga activitate a Autorităţii şi o reprezintă în faţa Senatului și a Camerei Deputaţilor , în raporturile cu Guvernul, ministerele, alte autorităţi ale administraţiei publice, organizaţii neguvernamentale, precum şi cu persoane fizice şi juridice române şi străine.
2. în activitatea de conducere a Autorităţii, preşedintele este ajutat de un vicepreşedinte, a cărui funcţie este asimilată, din punctul de vedere al funcţiei de reprezentare, ordinii de precădere, drepturilor salariale şi rangului de demnitate, celei de subsecretar de stat.

(4)  Preşedintele Autorităţii este ordonator principal de credite.

1. în exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele emite ordine şi decizii obligatorii pentru toate entităţile, publice ori private, la a căror activitate se referă.
2. Entităţile publice ori private sunt obligate să comunice sau, după caz, să pună la dispoziţia Autorităţii, în condiţiile legii, informaţiile, documentele sau actele pe care le deţin în legătură cu cererile care au fost adresate acesteia, în vederea exercitării depline a atribuţiilor sale.

Art. 4. (1) Activitatea autorității este supusă controlului Parlamentului prin intermediul unei Comisii de supraveghere a Autorității Naționale pentru Interceptarea Comunicațiilor, formată din 9 membri:

• 3 judecători desemnați de Înalta Curte de Casație și Justiție,
• 3 reprezentanți ai asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor, respectiv Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională a Judecătorilor din România și Asociația Procurorilor din România.
• 1 reprezentant desemnat de Avocatul Poporului
• 2 membri ai Parlamentului, unul desemnat de Camera Deputaților și unul de Senat

(2) Modalitatea de funcționare a Comisiei va fi stabilită prin lege.
Art. 5. (1) Preşedintele Autorităţii prezintă, anual, sau ori de câte ori este solicitat, rapoarte de activitate. în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. Rapoartele trebuie să cuprindă informaţii relevante cu privire la activitatea Autorităţii.
(2) Informaţiile clasificate sunt prezentate în plenul Comisiei de supraveghere a activității Autorității Naționale pentru interceptarea comunicațiilor și nu sunt incluse în rapoartele de activitate.
 
Capitolul II
Numirea şi eliberarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui Autorităţii
Art. 6 (1) Preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii sunt numiţi de Senat și a Camerei Deputaţilor în şedinţă comună, pentru un mandat cu durata de 6 ani. Mandatul preşedintelui şi al vicepreşedintelui nu poate fi reînnoit.

1. Poate fi numită în funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Autorităţii orice persoană de cetăţenie română, absolventă a unei instituţii de învăţământ superior juridic, în condiţiile legii, independentă politic, cu o solidă competenţă profesională, o vechime de minimum 15 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior, o bună reputaţie şi care se bucură de o înaltă probitate civică.
2. Preşedintele şi vicepreşedintele trebuie să deţină certificat de acces la secrete de stat de importanţă deosebită.
3. Calitatea de preşedinte sau vicepreşedinte al Autorităţii este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice.
4. Pe perioada în care ocupă aceste funcţii, preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii nu pot face parte din partide sau din alte structuri politice şi nu au dreptul să fie implicaţi, în orice fel, în activităţi comerciale ori să deţină, direct sau indirect, acţiuni sau părţi sociale la societăţi comerciale.

(6)    Preşedintele şi vicepreşedintele sunt obligaţi să facă o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, privind:

1. apartenenţa sau neapartenenţa ca agent sau colaborator al poliţiei politice comuniste.
2. faptul că nu au fost şi nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai autorităţilor informative sau de protecţie.

1. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii este autoritatea care verifică cu celeritate declaraţiile menţionate la alin. (5) lit. a), iar rezultatele verificărilor se ataşează la dosarul profesional.

Art. 7. (1) Propunerile de candidaţi pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Autorităţii se fac de către Birourile Permanente ale Senatului și Camerei Deputaţilor, la recomandarea grupurilor parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului.
(2) Candidaţii depun la Comisia comună permanentă a Senatului și a Camerei Deputaţilor pentru exercitarea controlului parlamentar cu privire  la interceptările comunicațiilor, actele prin care dovedesc că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a exercita funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Autorităţii. Candidaţii vor fi audiaţi de Comisia comună permanentă a Senatului și a Camerei Deputaţilor  pentru exercitarea controlului parlamentar cu privire la interceptarea comunicațiilor.
(3). Numirea preşedintelui şi a vicepreşedintelui Autorităţii se face cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Dacă la primul tur de scrutin nu se obţine această majoritate, se va organiza un nou tur de scrutin, la care vor participa numai candidaţii situaţi pe primele două locuri la turul de scrutin anterior.
Art. 8. - (1) Mandatul de preşedinte, respectiv vicepreşedinte al Autorităţii începe pe data numirii şi durează până la instalarea în funcţie a noului preşedinte, respectiv vicepreşedinte.
(2)  înainte de începerea exercitării mandatului, preşedintele şi vicepreşedintele Autorităţii vor depune în faţa plenului Camerei Deputaţilor şi Senatului următorul jurământ:
„Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să-mi îndeplinesc cu conştiinciozitate, onoare şi fără părtinire îndatoririle ce-mi revin în calitate de preşedinte/vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Interceptarea Comunicaţiilor. Jur să păstrez secretul informaţiilor de care voi lua cunoştinţă, direct ori indirect, şi care privesc siguranţa naţională, atât pe durata exercitării mandatului, cât şi după încetarea acestuia. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"

1. Formula religioasă de încheiere a jurământului va respecta libertatea convingerilor religioase.
2. Refuzul depunerii jurământului conduce la infirmarea numirii în funcţie a preşedintelui, respectiv vicepreşedintelui Autorităţii şi deschide procedura pentru o nouă numire în funcţie.

Art. 9. (1) Mandatul preşedintelui, respectiv al vicepreşedintelui Autorităţii încetează înainte de termen în caz de demisie, revocare din funcţie, incompatibilitate cu alte funcţii publice sau private, imposibilitate de a-şi îndeplini atribuţiile mai mult de 90 de zile, constatată prin examen medical de specialitate, ori în caz de deces.
(2) Revocarea din funcţie a preşedintelui, respectiv vicepreşedintelui Autorităţii intervine ca urmare a încălcării Constituţiei și a legilor sau în cazul neîndeplinirii corespunzătoare a atribuţiilor şi se face la propunerea Birourilor Permanente ale Senatului și Camerei Deputaţilor, pe baza raportului Comisiei comune permanente a Senatului și Camerei Deputaţilor pentru exercitarea controlului parlamentar cu privire la interceptarea comunicațiilor, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
(3) Demisia, incompatibilitatea, imposibilitatea de îndeplinire a funcţiei sau decesul se constată de către Birourile Permanente ale Senatului și Camerei Deputaţilor, în cel mult 10 zile de la apariţia cauzei care determină încetarea mandatului.
 
Capitolul III Organizarea şi funcţionarea Autorităţii
Art. 10. (1) Atribuţiile preşedintelui şi vicepreşedintelui Autorităţii sunt prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare a acesteia.
(2) în cazul în care preşedintele, din diferite motive nu îşi poate exercita atribuţiile curente, vicepreşedintele exercită aceste atribuţii, cu înştiinţarea Birourilor Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Art. 11. (1) Autoritatea este sprijinită în activităţile sale de un Consiliu consultativ.
(2)  Consiliul consultativ este condus de preşedintele Autorităţii şi este compus din 5 membri, după cum urmează:

1. vicepreşedintele Autorităţii;
2. un reprezentant desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii;
3. un reprezentant al Ministerului Justiției;
4. un reprezentant desemnat de Preşedintele României;
5. un reprezentant desemnat de Primul-ministru.

(3)  Membrii de la alin. (2), lit. b) - e) sunt persoane independente politic, trebuie să îndeplinească condiţiile art. 5, alin. (3) - (6) şi se asimilează, din punctul de vedere al funcţiei de reprezentare, ordinii de precădere, drepturilor salariale şi rangului de demnitate, celei de subsecretar de stat.
(4)     Numirea, eliberarea din funcţie şi durata mandatului membrilor este aceeaşi ca şi pentru preşedintele/vicepreşedintele Autorităţii.
(5)     Consiliul consultativ se întruneşte, la convocarea preşedintelui, lunar, în şedinţe ordinare, sau ori de cate ori este nevoie, în şedinţe extraordinare.
(6)     Atribuţiile Consiliului consultativ se stabilesc prin Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii.
Art. 12. - Consiliul consultativ a Autorităţii îşi stabileşte strategia de activitate după următoarele principii:

1. instituţiile abilitate din domeniul securităţii naţionale şi a combaterii corupţiei şi crimei organizate au acces la toate datele, informaţiile şi comunicările păstrate/stocate de Autoritate pe baza mandatelor aprobate de judecător.
2. pe durata mandatului interceptării, Autoritatea realizează o capacitate de monitorizare completă şi continuă.
3. pe durata mandatului interceptării, Autoritatea realizează un cadru sigur, astfel încât subiectul interceptat sau o altă persoană în afara celor abilitate să nu poată acţiona în aşa fel încât mandatul de interceptare să nu poată fi adus la îndeplinire.

Art. 13. - Mandatul de interceptare a comunicaţiilor se obţine de către autorităţile legal abilitate pe durata şi în baza procedurilor stabilite de lege şi se pune în aplicare de îndată ce autorizarea activităţilor de interceptare este adusă la cunoştinţa Autorităţii.
Art. 14. - (1) Pe baza cererilor de autorizare a interceptării, formulate de autorităţile informative şi de protecţie sau pe baza cererilor formulate de autorităţile naţionale ale altor state. în cadrul protocoalelor de interoperabilitate cu comunităţile de informaţii ale statelor membre NATO şi Uniunii Europene, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Consiliul de coordonare formulează recomandări către preşedinte. în temeiul cărora acesta dispune, prin decizie scrisă, autorizarea şi realizarea interceptărilor solicitate.
(2) în situaţiile în care preşedintele, la recomandarea Consiliului consultativ, consideră că solicitările de interceptare nu întrunesc elementele de legalitate sau toate datele necesare, le poate returna pentru completare instituţiei care a solicitat interceptarea.

1. în cazul în care, în termen de 48 de ore, autorităţile care solicită interceptarea comunicaţiilor nu comunică datele solicitate, preşedintele poate decide suspendarea interceptării.
2. în situaţiile flagrante care impun înlăturarea unor pericole iminente pentru securitatea naţională a României, la cererea conducătorului autorităţii solicitante, activităţile de interceptare a comunicaţiilor pot fi efectuate timp de 48 de ore în absenţa mandatului de autorizare, în baza cererii de autorizare înaintate judecătorului, din dispoziţia preşedintelui Autorităţii, numai sub supravegherea procurorului și fără a putea constitui probe în justiție.
3. După verificarea primară, înregistrările care conţin date cu privire la viaţa personală, fără legătură cu motivele solicitării interceptării comunicaţiilor, se distrug sub autoritatea preşedintelui Autorităţii, în cel mult 30 zile de la realizare.
4. Preşedintele Autorităţii organizează evidenţa centralizată a interceptărilor autorizate și asigură arhivarea lor.

Art. 15. - (1) Structura organizatorică a Autorităţii se aprobă de preşedintele Autorităţii, cu avizul Birourilor Permanente ale Senatului și Camerei Deputaților.

1. Regulamentul de organizare şi funcţionare se întocmeşte de Autoritate şi se aprobă de Birourile Permanente ale Senatului și Camerei Deputaților .
2. Numărul de posturi, statul de funcţii şi structura posturilor pe compartimente se aprobă de preşedintele Autorităţii, este informaţie clasificată strict secret de importanţă deosebită, nu se comunică şi nu se evidenţiază distinct în bugetul de stat.

Art. 16. (1) Personalul Autorităţii este format din ofiţeri de informaţii, funcţionari publici, sau, după caz, personal contractual şi se încadrează prin examen sau concurs, în condiţiile legii.
(2)    Personalul Autorităţii trebuie să întrunească condiţiile de acces la informaţiile strict secrete.
(3)    Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile individuale ale personalului Autorităţii se stabilesc prin fişa postului, pe baza Regulamentului de organizare şi funcţionare.
(4)    Angajarea, avansarea, precum şi modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, de muncă ale personalului din aparatul Autorităţii se fac prin ordin al preşedintelui, în condiţiile legii.

1. Personalul Autorităţii este independent politic şi nu are dreptul să fie implicat, în nici un fel, în activităţi comerciale ori să deţină acţiuni sau părţi sociale la societăţi comerciale.
2. Nu pot fi angajate în cadrul Autorităţii persoane care au suferit condamnări penale pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie sau care nu îndeplinesc condiţiile de acces la informaţiile clasificate, potrivit legii.
3. încălcarea prevederilor prezentei legi, a legilor speciale care reglementează domeniul de activitate al Autorităţii sau ale Regulamentului de organizare şi funcţionare atrage răspunderea administrativă, disciplinară, contravenţională sau penală, după caz.

Art. 17. (1) Autoritatea înaintează Guvernului bugetul propriu, în vederea aprobării şi includerii în bugetul de stat.

1. La elaborarea, aprobarea şi execuţia bugetului Autorităţii, cheltuielile de personal şi de bunuri şi servicii se vor detalia la toate capitolele bugetare, la nivel de alineat bugetar.
2. Bugetul Autorităţii se detaliază pe clasificaţia funcţională şi economică stabilită pentru bugetul de stat, conform legii finanţelor publice.
3. în programul de investiţii publice al Autorităţii, obiectivele de investiţii se prevăd în poziţii globale.
4. Poziţiile globale ale obiectivelor de investiţii prevăzute la alin. (4) se detaliază pe liste separate de către ordonatorul principal de credite.
5. Este interzisă implicarea, de orice natură, a persoanelor angajate în cadrul Autorităţii în orice activitate comercială, cu excepţia celor delegate să deruleze activităţile prevăzute la art. 1), al. 4), punctul e).

(7)  Clădirile, terenurile, mijloacele de transport, aparatura tehnică şi celelalte mijloace materiale necesare Autorităţii se asigură prin hotărâre a Guvernului sau se achiziţionează în condiţiile legii.
Art. 18. (1) Salarizarea personalului Autorităţii se realizează corespunzător legii salarizării ofiţerilor de informaţii, ori, după caz, funcţiilor similare din aparatul Administraţiei Prezidenţiale, în condiţiile legii.
(2) Serviciile medicale pentru personalul Autorităţii se realizează prin structurile medicale aparţinând instituţiilor din sistemul securităţii naţionale a României sau prin cele ale Ministerului Sănătăţii Publice.
 
Capitolul IV Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 19. (1) Sistemele, echipamentele şi dispozitivele de interceptare, bazele de date şi evidenţele, inclusiv arhiva şi celelalte documente deţinute şi gestionate de toate entităţile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, referitoare la activitatea de interceptare a comunicaţiilor se preiau de către Autoritate, cu titlu gratuit, pe bază de protocol de predare - primire, încheiat în termen de 180 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

1. Autoritatea preia, eu titlu gratuit, pentru buna desfăşurare a activităţii de la alin. (1), spaţiile şi dotările aferente.
2. La împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), Autoritatea preia integral activitatea de interceptare a comunicaţiilor de la entităţile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
3. Până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), Guvernul va pune la dispoziţia Autorităţii spaţiul şi dotările necesare desfăşurării activităţii acesteia.
4. După adoptarea Regulamentului prevăzut la art. 14 alin. (2), dar nu mai târziu de termenul prevăzut la alin.(l), Autoritatea va încadra personalul necesar pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege.
5. Până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1), activităţile de interceptare a comunicaţiilor se realizează de Centrul Tehnic pentru Securitate Naţională, din cadrul Serviciului Român de Informaţii, sub autoritatea preşedintelui Autorităţii.