Preşedintele Senatului României, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, a avut luni, 29 februarie 2016, o întrevedere cu doamna Vĕra Jourová,Comisar european pentru justiție, protecția consumatorului și egalitate de gen. După întrevedere, domnul Călin Popescu-Tăricenu a făcut următoarea declaraţie de presă:
,,Aș dori să vă relatez, pe scurt, câteva din subiectele pe care le-am discutat cu Comisarul european pentru justiție, doamna Vĕra Jourová.
Aș începe cu raportul Comisiei Europene asupra mecanismului de cooperare și verificare. I-am spus şi doamnei Vĕra Jourová ceea ce am spus și în public  şi anume că, din punctul meu de vedere, Raportul MCV este dezechilibrat, conține numeroase greșeli – cum, de altfel, au menționat și Ministrul Justiției, și alți actori instituționali.
I-am învederat faptul că modul în care raportul se exprimă, prin care cere în mod imperativ Parlamentului să întreprindă anumite acțiuni, înfrânge și libertatea parlamentarilor, și independența Parlamentului, ca instituție, iar acest lucru este inacceptabil în orice democrație parlamentară.
Ca să fiu foarte clar, în Raportul MCV se vorbește despre necesitatea modificării Codurilor, dar numai pe baza propunerilor primite de la Guvern, agreate cu cei din sistemul de justiție. Această exprimare este una total defectuoasă, care lasă să se întrevadă și alte lacune grave ale Raportului și ale modului în care Raportul se raportează la situația din România.
Am subliniat faptul că Raportul conține ținte în mișcare, că nu există repere fixe la care să ne raportăm şi care, odată îndeplinite, să permită încheierea mecanismului de cooperare și verificare.
Am abordat și alte probleme legate de ceea ce numim în România „statul de drept”. Am subliniat că această componentă a combaterii corupției este una necesară și că mă bucură rezultatele pozitive, dar rezultatele pozitive nu pot reprezenta niciun fel de scuză cu privire la modul în care funcționează statul de drept. Şi aici vorbesc despre tele-justiție, despre modul în care cei acuzați înainte de a fi judecați sunt plimbați în fața opiniei publice cu cătușe la mâini, lucru care încalcă demnitatea persoanei. Aceste lucruri au fost recent subliniate și de Parlamentul European ca practici neacceptabile.
Am vorbit şi despre scurgerea informațiilor din dosarele aflate în curs de anchetă către presă, lucru care înlătură prezumpția de nevinovăție și îi transformă pe toți cei care sunt acuzați în vinovaţi.
În fine, am vorbit despre faptul că serviciile secrete și-au extins câmpul tactic până în zona instanțelor și despre toate lucrurile la care m-am referit nu o dată, din păcate, și care constituie abuzuri și derapaje nepermise, care afectează drepturile și libertățile individuale și i-am spus că am, câteodată, sentimentul - și nu numai eu, e un sentiment care este împărtășit de numeroși oameni din România - că ne întoarcem treptat la atmosfera de frică și de teroare care a domnit în perioada anilor ‘50 și ‘60, când justiția, în ghilimele, era înfăptuită de securitate și cu procuratură. Instanțele nu aveau decât un rol formal. Nu aș vrea ca, închizând ochii la aceste abuzuri, la aceste derapaje anormale care slăbesc statul de drept, să ne întoarcem, încet-încet, la același climat pe care cei tineri nu-l cunosc, dar pe care părinții noștri l-au cunoscut foarte bine. Şi eu am cunoscut, parțial, acel climat - nu sunt suficient de bătrân să fi trăit la vârsta adultă în anii ‘50, dar cu toții am citit, am aflat, ne-am documentat despre cum funcționa sistemul comunist în aceea perioadă. Există pericole reale, după părerea mea, statul de drept poate să fie subminat și de corupție, dar statul de drept poate să fie subminat și de abuzuri de putere care astăzi se întâmplă, din păcate, în mod frecvent.
Am ajuns să vedem administrația paralizată - i-am spus acest lucru Comisarului european și am văzut și remarca făcută de prim-ministrul Cioloș în acest sens –, funcţionari care nu mai semnează nimic, stau și se uită la toate proiectele cu fonduri europene, nimeni nu mai are curaj să semneze de frică să nu fie a doua zi anchetat de DNA.
Lucrurile acestea trebuie să ne ridice mari semne de întrebare și cred că este corect ca și partenerii europeni, pe lângă lucrurile bune pe care le văd, să vadă și aceste probleme serioase pe care nu avem de ce să le ascundem. Dacă nu avem niciun interes să ascundem corupția, cred că nu avem niciun interes să ascundem nici celelalte probleme cu care ne confruntăm.
În continuare, Preşedintele Senatului României a răspuns întrebărilor jurnaliştilor:
Reporter: Ce v-a spus doamna comisar?
Călin Popescu-Tăriceanu: Înțelege mai bine aceste lucruri având în vedere că ea însăși a fost implicată într-o istorie similară cu ceea ce se întâmplă în România. A fost unul dintre parlamentarii arestaţi și, după ce a fost lipsită de libertate o perioadă îndelungată, instanța a hotărât că este nevinovată. Dar cariera ei politică, personalitatea ei, profilul ei au avut de suferit.
În toată această discuţie pe care eu propun societăţii româneşti, multă lume este tentată să vadă problema gândindu-se exclusiv la oamenii politici. Oamenii politici reprezintă o parte dintre cei care ar trebui, ca şi ceilalţi cetăţeni, să se bucure de dreptul la imagine, la demnitate.
Problema e că nu este vorba numai despre oameni politici. Ştim foarte bine ce s-a întâmplat cu cazul Rarinca. Sunt foarte mulţi oameni care au suferit din cauza abuzurilor din justiţie. România, din păcate, deţine recordul absolut în Europa în ceea ce priveşte numărul de cazuri duse în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în care a pierdut, ceea ce reprezintă cea mai bună probă a modului deficitar în care funcţionează, în anumite cazuri, justiţia.
Reporter: Aveţi o statistică din care să rezulte câte dosare instrumentate de DNA au ajuns la CEDO?
Călin Popescu-Tăriceanu: Şi dacă ar fi numai un singur caz instrumentat de DNA care să fi fost pierdut la CEDO tot nu este în regulă. Şi până la urmă nu este numai problema DNA, ci este şi problema instanţelor. Pentru că nu DNA condamnă. Sigur, DNA poate să propună anumite lucruri. Eu nu vreau să las să se înţeleagă că aş avea o problemă cu o anumită instituţie. Eu am o problemă legată de modul în care funcţionează sistemul de justiţie în momentul de faţă. Asistăm la o serie de dezechilibre şi la o serie de greşeli, derapaje care trebuie corectate. Văd că şi atitudinea asociaţiilor profesionale din domeniul justiţiei este în acelaşi sens. Sunt semnale numeroase, care trebuie avute în vedere. Din această perspectivă, Parlamentul are o problemă serioasă. Pentru că, în acest moment, putem să discutăm despre incapacitatea Parlamentului de a reacţiona adecvat, în condiţiile în care numeroase articole din Codul de procedură penală au fost declarate neconstituţionale, iar Parlamentul nu face modificările necesare. Nu vreau să înţelegeţi că arunc vina exclusiv pe umerii cuiva. Avem o responsabilitate comună. Parlamentul are o responsabilitate foarte importantă.
Reporter: Şi care au fost concluziile întrevederii cu doamna Vĕra Jourová?
Călin Popescu-Tăriceanu: Să nu vă aşteptaţi ca un comisar european să spună „da, să trăiţi, am înţeles, voi acţiona, voi face…”. A luat notă de aceste lucruri, se va documenta şi, de fapt, discuţiile sunt de informare reciprocă, nu vin comisarii aici să ia decizii, aşa cum se procedează la o întreprindere, unde se iau decizii în urma şedinţei.