„In ceea ce priveşte lucrările Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, am avansat destul de mult - au fost două zile de lucru. Practic, sunt aproape gata primele două titluri ale Constituţiei – Titlul 1, privitor la principiile generale, şi cel de al doilea, privitor la drepturi şi libertăţi fundamentale. Am văzut o serie de neclarităţi, chiar de confuzii în relatări publice despre lucrări şi aş vrea să le lămuresc. Mai întâi, există propuneri care s-au respins nu pe fond ci pentru că nu s-a socotit de către comisie că locul lor este la poziţia respectivă. De pildă, un subiect despre care s-a discutat mai mult a fost cel privitor la rolul bisericii ortodoxe în istoria României, în evoluţia şi pentru identitatea poporului român. S-a respins, într-adevăr, un articol care fusese propus, un amendament care-l propunea ca articol. S-a respins cu o largă majoritate dintr-un motiv legat de formă. Foarte probabil conţinutul, ideea acestui articol va fi introdusă într-un preambul pentru că, între timp, s-a convenit că această Constituţie revizuită va avea un preambul, spre deosebire de celelalte forme – si, de fapt, pentru prima dată – ale Constituţiei României. In acest preambul astfel de judecăţi de valoare îşi vor găsi locul şi nu, cum a apreciat comisia, în articolele propriu-zise ale Constituţiei care fac trimitere la libertăţi, la îndatoriri, la instituţii şi aşa mai departe.

S-au făcut, în opinia mea, paşi foarte importanţi înainte şi există deja modificări ale unor articole constituţionale, ca şi apariţia unor articole noi care sunt semnificative si care aduc la zi, aduc într-o formă foarte avansată, Constituţia României, mai ales sub aspectul drepturilor cetăţeneşti, drepturilor individuale şi garantării lor.

Aş spune, înainte de toate, că acesta este un lucru pe care îl salut. După cum reprezentanţii presei care au participat în permanentă la lucrări au putut constata, lucrările se desfăşoară în spirit foarte deschis, foarte sobru, foarte aplicat fără derapaje demagogice si politicianiste, fără partizanat absurd atunci când se discută despre principii generale de nivel constituţional. Nu este lipsit de importanţă în sensul acesta că până în prezent, zdrobitoarea majoritate a deciziilor, fie de admitere a unor amendamente, fie de respingere, au fost luate cu unanimitate sau cu mare majoritate. Putem vorbi cel puţin de decizii consensuale, până în acest moment. Vor veni şi momente în care nu vom mai avea, probabil, un astfel de consens dar deocamdată - ceea ce este important – pot vorbi de un consens în direcţia întăririi si diversificării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, pentru întărirea şi garantarea acestora. Cred că este un lucru bun, de care toţi cetăţenii României vor putea profita.

Au mai existat articole care stârnesc interes special. Astăzi voi menţiona un lucru care mi se pare foarte important şi care aşează la nivel constituţional pentru prima dată regimul juridic egal între creanţele statului şi contribuţiile fiscale ale cetăţenilor, ale companiilor, ale tuturor instituţiilor. Până acum s-a invocat de foarte multe ori faptul că nu există un regim juridic egal de responsabilitate a statului ca şi a companiilor private.

De asemenea, e vorba de câteva amendamente care au întărit dreptul de apărare şi egalitate procesuală pentru că, în toţi aceşti ani în care am acumulat experienţa pe baza căreia am ajuns la concluzia că e nevoie de o revizuire a Constituţiei, s-a remarcat că acest principiu trebuie întărit explicit în Constituţie pentru ca ceea ce înseamnă egalitatea de mijloace sau egalitatea între acuzare şi apărare în procesul penal să fie stipulat.

Există, de asemenea, o lărgire a prevederilor constituţionale împotriva discriminărilor de orice fel, de pildă legate de orientarea sexuală. Există, de asemenea, multe articole care introduc categorii noi de drepturi, există formule prin care responsabilitatea statului pentru protejarea acestor drepturi să fie mult mai clară.

Există, iată, şi o noutate, si anume, atunci când vorbim despre responsabilitatea statului în urma unor decizii greşite din motive de rea credinţă sau de gravă neglijenţă a unor magistraţi - evident statul are responsabilitate -  există şi dreptul ca statul să se îndrepte împotriva celor care s-au făcut vinovaţi de rea credintă sau gravă neglijenţă. Este cazul unor sentinţe date la CEDO în care cetăţeni români nedreptăţiţi au fost despăgubiţi de statul român în urma unor erori judiciare, situaţie în care, de fapt, toţi ceilalţi cetăţeni suportă asta şi nu cel care a greşit.

In fine, aş mai menţiona faptul că s-a pus în discuţie o chestiune care îi priveşte pe toţi cetăţenii ţării cu drept de vot, respectiv vârsta la care să ai dreptul să alegi şi să fii ales. Colega noastră deputata Alina Gorghiu şi alţi colegi au susţinut scăderea pragului de vârstă la 16 ani. Nu a fost adoptată în comisie această propunere.

De asemenea, s-a susţinut scăderea pragului de vârstă cât priveste dreptul de a fi ales, de la 23 la 21 de ani, ceea ce, de fapt, în multe ţări europene există. Nici această propunere nu a trecut dar votul a fost destul de echilibrat şi s-ar putea ca în plen această formulă să nască o dezbatere foarte serioasă.

Încă o dată mulţumesc colegilor din comisie, mulţumesc şi celor din Forumul Constituţional care au venit cu foarte multe propuneri de amendamente şi care, mai cu seamă, au semnalat preocupări din societatea românească legate de drepturi şi libertăţi.”