În data de 1 octombrie a.c. a avut loc şedinţa săptămânală a Comisiei pentru Afaceri Europene a Senatului României. Dintr-un număr de 6 proiecte legislative aflate pe ordinea de zi, un statut aparte l-a prezentat un pachet de 4 COM-uri ce reglementează o suită de măsuri pentru stimularea cercetării, inovării şi a competitivităţii în România, ca parte integrantă a Uniunii Europene.
Aceste COM-uri reprezintă o continuitate a programului Orizont 2020 pentru investitii în cercetare şi inovare, un program european unic ce reuneşte toate fondurile UE destinate cercetării şi inovării, concentrându-se mai mult ca niciodata asupra transformării descoperirilor ştiinţifice în produse şi servicii inovatoare care oferă oportunităţi de afaceri şi îmbunătăţesc nivelul de trai al cetăţenilor europeni.
Primul COM, 493 final, este propunere de Decizie a Parlamentului European şi a Consiliului privind participarea Uniunii la un program de cercetare şi dezvoltare derulat în comun de mai multe state membre pentru a sprijini întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) care desfăşoară activităţi de cercetare.
Propunerea se referă la participarea Uniunii Europene, pe baza articolului 185 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), la programul comun Eurostars-2 derulat de mai multe state membre ca o continuare a programului comun Eurostars.
Obiectivul general al propuneri legislative este de a stimula creșterea economică europeană și crearea de locuri de muncă prin creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) care desfășoară activități de cercetare, contribuind astfel la Strategia Europa 2020.
Acesta se va realiza prin:
(1) promovarea activităţilor de cercetare care îndeplinesc anumite condiţii
(2) sporirea accesibilităţii, a eficienţei şi a eficacităţii finanţării publice pentru IMM-urile din Europa prin alinierea, armonizarea şi sincronizarea mecanismelor de finanţare naţionale ale statelor participante;
(3) promovarea participării IMM-urilor fără experienţă prealabilă în cercetarea transnaţională.
Intervenţia UE va contribui la continuarea unui cadru juridic, permiţând combinarea fondurilor UE şi a celor naţionale în cadrul unei strategii comune, pentru a promova proiecte de colaborare transnaţională în domeniul C&D şi al inovării, în beneficiul IMM-urilor care desfăşoară activităţi de cercetare.
Programul comun Eurostars-2 va îmbina sursele de finanțare ale Uniunii cu cele naționale și private pentru a sprijini cercetarea orientată către piață, realizată în cadrul unor proiecte transnaționale inițiate și conduse de IMM-uri care desfășoară activități de cercetare. Contribuţia financiară a Uniunii şi a statelor membre:
- contribuţia financiară a Uniunii la programul Eurostars-2, pe durata Programului Orizont 2020, va fi de 287 milioane de euro, reprezentând o treime din contribuţiile statelor participante;
- această contribuţie financiară a UE va fi acordată sub rezerva angajamentelor oficiale din partea statelor participante de a contribui la punerea în aplicare a Eurostars-2 şi a respectării acestor angajamente;
- contribuţiile se vor înscrie în cadrul obiectivului „Poziţia de lider în sectorul industrial”;
- sprijinul financiar va lua, în principal, forma unor granturi pentru proiectele selectate în urma cererilor de propuneri lansate în cadrul Eurostars-2;
- pentru a îndeplini obiectivele programului Eurostars-2, statele participante vor garanta o contribuţie financiară suficientă pentru a finanţa un număr rezonabil de propuneri selectate prin intermediul fiecărei cereri.
Poziţia României – România a participat încă de la început (2008) la acest program, angajându-se cu o participare anuală de 500.000 euro. Până în prezent România a finanţat 14 proiecte, din cele 21 aprobate, datorită insuficienţei fondurilor celorlalţi parteneri celelalte 7 proiecte nu au mai primit finanţare din partea statelor partenere, care au atins pragul maxim al angajamentelor financiare. Bugetul total al celor 14 proiecte este de circa 4.810.000 euro, din care jumătate provine de la bugetul public. Angajamentul iniţial (0.5 M€ anual) a fost depăşit în ultimii doi ani (aproximativ 600.000 euro în 2011 şi respectiv 650.000 euro în 2012) în baza Deciziei Preşedintelui ANCS nr. 9511/01.02.2011, care a alocat un buget anual de 6.000.000 lei pentru programul Eurostars. Ţinând cont de interesul crescut, de tendinţa de participare, în continuă creştere, a IMM-urilor din România şi a celorlalte tipuri de participanţi (universităţi, institute de cercetare şi companii), precum şi de recomandarea CE, se are în vedere creşterea contribuţiei României la programul Eurostars 2 până la 1.500.000 euro anual.
În urma dezbaterilor, membrii comisiei au decis, cu majoritate de voturi, adoptarea unui aviz favorabil, fără amendamente.
Al doilea, COM (2013) 497 final, este Propunere de Decizie a Parlamentului European şi a Consiliului privind participarea Uniunii în cadrul unui program european pentru inovare şi cercetare în domeniul metrologiei, derulat în comun de mai multe state membre.
Propunere se referă la participarea Uniunii Europene în cadrul Programului European pentru inovare și cercetare în domeniul metrologiei (EMPIR) derulat de mai multe state membre. În conformitate cu Strategia Europa 2020, cu inițiativa emblematică „O Uniune a inovării”, cu Spațiul de cercetare european și cu Orizont 2020, obiectivul central al prezentei inițiative este de a aborda problemele cu care se confruntă sistemul european de cercetare în domeniul metrologiei și de a maximiza beneficiile unor soluții de măsurare mai bune pentru Europa.
Obiectivele generale:
(1) furnizarea de soluţii de metrologie integrate şi adecvate obiectivului urmărit - în sprijinul inovării şi al competitivităţii industriale, precum şi de tehnologii de măsurare pentru abordarea provocărilor societale, cum ar fi sănătatea, mediul şi energia, inclusiv sprijin pentru elaborarea şi punerea în aplicare a politicilor;
(2) crearea unui sistem european integrat de cercetare în domeniul metrologiei, cu masă critică şi o angajare activă la nivel regional, naţional, european şi internaţional.
Întrucât domeniul de aplicare al programului va fi extins prin includerea de module dedicate cercetării şi exploatării industriale, sprijinului pentru standardizare şi consolidării capacităţilor, numele programului se va modifica din „program european de cercetare în domeniul metrologiei” în „program european pentru cercetare şi inovare în domeniul metrologiei”. Având în vedere domeniul strategic de aplicare, care contribuie la creşterea competitivităţii şi atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020, precum şi rezultatele obţinute în primul program european pentru inovare și cercetare în domeniul metrologiei (EMRP), România susţine propunerea de Decizie, făcându-se demersuri ca programul să fie promovat la nivel naţional astfel încât să devină membru al EMPIR.
Poziţia MEC: În conformitate cu prevederile Deciziei 912/2009/EC din 16.09.2009 a Parlamentului European şi Comisiei, România a participat în perioada 2009-2013 la Programul de Cercetare Europeană în domeniul Metrologiei (EMRP) prin organizaţiile eligibile (BRML-INM şi INCD IFIN-HII ca institut desemnat) şi a beneficiat de finanţare de la Comisia Europeană. Atât în cadrul Organizaţiei Regionale de Metrologie EURAMET cât şi a EMRP, Institutul Naţional de Metrologie (INM) şi-a exprimat acordul pentru continuarea lucrărilor în cadrul noului program european pentru inovare şi cercetare în domeniul metrologiei (EMPIR). De asemenea, Ministerul Educației Naționale consideră că participarea României la cele două programe viitoare va aduce beneficii directe şi incontestabile, în special prin impactul asupra creşterii competitivităţii economice, cum ar fi:
- dezvoltarea la nivel semnificativ a activităţilor de cercetare
- dezvoltare-inovare în cadrul întreprinderilor din România şi, în consecinţă, accelerarea şi menţinerea pe perioade îndelungate a ritmului de creştere a competitivităţii acestora,
- facilitarea recunoaşterii şi integrării întreprinderilor din România în grupări industriale regionale/naţionale/transnaţionale, cu şanse sporite de câştigare a pieţelor internaţionale
- accelerarea recunoaşterii şi integrării internaţionale a laboratoarelor din România acreditate pentru evaluarea conformităţii.
În urma dezbaterilor, membrii comisiei au decis, cu majoritate de voturi, adoptarea unui aviz favorabil, fără amendamente.
Al treilea COM (2013), cu nr. 498, este Propunere de Decizie a Parlamentului European şi a Consiliului privind participarea Uniunii la al doilea Program de Parteneriat între Uniunea Europeană şi ţări în curs de dezvoltare privind trialurile clinice, derulat în comun de mai multe state membre.
Obiectivul general este îmbunătățirea capacității UE de a investi într-un mod mai eficient în cercetarea și dezvoltarea de intervenții medicale noi sau îmbunătățite împotriva bolilor asociate sărăciei, în beneficiul țărilor în curs de dezvoltare și în parteneriat cu acestea, în special în ceea ce privește țările din Africa Subsahariană.
Obiective specifice:
• un număr mai mare de intervenții medicale noi sau îmbunătățite împotriva HIV/SIDA, tuberculozei, malariei și a altor boli asociate sărăciei;
- livrarea a cel puțin unei intervenții medicale noi, cum ar fi un nou medicament sau un nou vaccin împotriva tuberculozei sau a oricărei alte boli asociate sărăciei;
- elaborarea a cel puțin 30 de ghiduri de utilizare ameliorată sau extinsă a intervențiilor medicale existente;
- înregistrarea de progrese în ceea ce privește dezvoltarea clinică a cel puțin 20 de intervenții medicale candidate.
• consolidarea cooperării cu țările din Africa Subsahariană, în special privind dezvoltarea capacității lor de a efectua trialuri clinice, în deplină conformitate cu principiile etice fundamentale și cu legislația relevantă de la nivel național, al Uniunii și internațional;
• îmbunătățirea coordonării, alinierii și integrării programelor naționale relevante pentru a crește rentabilitatea investițiilor publice europene;
• extinderea cooperării internaționale cu alți finanțatori publici și privați.
În acest moment România nu participă la acest program. Ministerul Educaţiei Naţionale se află în etapa de investigare a interesului comunităţii ştiinţifice româneşti de a participa la astfel de proiecte, şi analizează complementaritatea cu obiectivele pe care şi le propune în plan naţional, cu luarea în considerare a resurselor limitate pe care le avem la dispoziţie. Ministerul Sănătăţii apreciază însă şi susţine propunerea cuprinsă în noul proiect de a a îmbunătăţi capacitatea UE de a investi într-un mod mai eficient în cercetarea şi dezvoltarea de intervenţii medicale noi sau îmbunătăţite împotriva bolilor asociate sărăciei (HIV, malarie) în beneficiul ţărilor în curs de dezvoltare şi în parteneriat cu acestea, în special în ceea ce priveşte ţările din Africa Subsahariană.
În urma dezbaterilor, membrii comisiei au decis, cu majoritate de voturi, adoptarea unui aviz favorabil, fără amendamente.
Ultimul COM pe cercetare, COM(2013) 500 final a fost Propunerea de Decizie a Parlamentului European şi a Consiliului privind participarea Uniunii la programul de cercetare şi dezvoltare pentru autonomie activă asistată derulat în comun de mai multe state membre.
Îmbătrânirea populației a fost identificată în Strategia Europa 2020 atât ca o provocare, cât și ca o șansă pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii fiind considerată o prioritate în cadrul inițiativelor emblematice ale strategiilor „O Agendă digitală pentru Europa” și „O Uniune a inovării”. Agenda digitală se concentrează pe servicii, produse și procese inovatoare bazate pe tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) și include mai multe acțiuni în domeniul e-sănătății și o acțiune specifică privind consolidarea programului de cercetare şi dezvoltare pentru autonomie activă asistată (AAA).
Programul AAA va beneficia de Parteneriatul European pentru inovare (EIP AHA), pentru că acesta va accelera crearea de piețe și asimilarea pe scară largă și va contribui la îmbunătățirea standardizării și interoperabilităţii.
Obiectivul propunerii este de a furniza mijloace juridice pentru participarea Uniunii la programul AAA pentru garantarea faptului că utilizarea tehnologiilor TIC va permite o autonomie sporită şi o viaţă mai demnă pentru persoanele de vârsta a treia care sunt izolate din punct de vedere social, vulnerabile, suferă de afecţiuni cronice sau sunt purtătoare de handicap. Totodată, programul dezvoltă noi soluţii de abordare a acestor probleme (de exemplu prevenirea căzăturilor şi sprijinul acordat bolnavilor afectaţi de demenţă). Aceste aplicaţii ameliorează calitatea vieţii persoanelor vulnerabile şi a celor în vârstă, menţin costurile serviciilor de asistenţă medicală şi socială la un nivel scăzut şi deschid noi oportunităţi de piaţă pentru industria şi furnizorii de servicii din UE. Programul AAA va contribui la abordarea provocării demografice și la crearea de noi posibilități, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă și în condiții bune de sănătate contează pe faptul că soluțiile bazate pe TIC vor juca un rol important în atingerea obiectivelor sale de a prelungi viața cetățenilor cu doi ani de viață sănătoasă până în 2020, precum și de a îmbunătăți calitatea vieții pentru cetățeni și eficiența sistemelor de sănătate în Europa.
Obiectivele generale:
(1) creşterea accesibilităţii produselor şi serviciilor bazate pe tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC), dedicate unei îmbătrâniri active şi în condiţii bune de sănătate, pentru ameliorarea calităţii vieţii persoanelor în vârstă şi a persoanelor care le îngrijesc şi pentru creşterea sustenabilităţii sistemelor de îngrijire;
(2) menținerea unei mase critice de cercetare, dezvoltare și inovare la nivelul Uniunii în domeniul produselor și serviciilor bazate pe TIC, pentru o îmbătrânire activă și în condiții bune de sănătate, în special prin implicarea IMM-urilor şi utilizatorilor;
(3) stimularea investiţiilor private şi îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare industrială, prin instituirea unui cadru coerent pentru dezvoltarea unor soluţii şi abordări europene, inclusiv a unor standarde minime comune care să respecte preferinţele sociale şi aspectele normative naţionale şi regionale.
Programul actual propus este o continuare a programului comun AAD1 care va include o sferă de aplicare adaptată şi o mai bună punere în practică: pe lângă pilonul privind îmbătrânirea activă și o viață independentă, programul va avea alţi doi piloni 1- prevenirea, monitorizarea și diagnosticul precoce; 2- îngrijirea și tratamentul.
Datorită modificării sferei de aplicare, denumirea programului se va schimba din „Programul comun de asistență pentru autonomie la domiciliu” (AAD) în „Programul comun pentru autonomie activă asistată” („programul AAA”). Având în vedere că obiectivele generale ale noului program de creștere a accesibilității produselor și serviciilor bazate pe TIC dedicate unei îmbătrâniri active și în condiții bune de sănătate pentru ameliorarea calității vieții persoanelor, precum şi menţinerea unei mase critice de cercetare aplicată, dezvoltare și inovare transeuropeană de produse și servicii bazate pe TIC, în special prin implicarea IMM-urilor și a utilizatorilor, România apreciază că acestea sunt în deplin acord cu obiectivele fixate prin Strategia Europa 2020 şi iniţiativele emblematice conexe, şi vor contribui în mod semnificativ la abordarea provocării demografice a timpurilor noastre. Drept urmare, România doreşte să-şi aducă în continuare contribuţia la instituirea unui cadru coerent pentru dezvoltarea unor soluții și abordări europene, inclusiv a unor standarde minime comune în domeniu care să respecte preferințele sociale și aspectele normative naționale și regionale.
În urma dezbaterilor, membrii comisiei au decis, cu majoritate de voturi, adoptarea unui aviz favorabil, fără amendamente.