În data de 28 aprilie 2015, membrii Comisiei au aprobat, cu unanimitate de voturi, Ordinea de zi.

1. Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă -    L 136

Senator raportor: dna Mihaela Popa/staff CAE: dra Ana Ungureanu

Aviz: Comisia pentru Afaceri Europene - 28 aprilie

Raport: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială  - 6 mai

2. COM(2015) 63 final Carte Verde „Crearea unei uniuni a pieţelor de capital”

senator raportor: dna Gabriela Creţu/staff CAE: dra Georgiana Manole

Raport/Proces-verbal: Comisia pentru Afaceri Europene   28 aprilie

Aviz/Proces-verbal: Comisia Economică, Industrii şi Servicii 22 aprilie

Aviz/Proces-verbal: Comisia pentru Buget, Finanţe, Activitate bancară şi Piaţă de capital

                                 Comisia pentru Muncă, Familie şi Protecţie Socială

3. Decizii cu privire la raportul pe uniunea energetică: 

- COM(2015) 80 final Pachet privind Uniunea Energetică Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii privind O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice 

- COM(2015) 81 final Pachetul „Uniunea Energiei” Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu Protocolul de la Paris privind - Un plan de acţiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020.

- COM(2015) 82 final Pachet privind Uniunea Energetică Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind Realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10% - Pregătirea reţelei de energie electrică a Europei pentru 2020.

senator raportor: dl Octavian Motoc/staff CAE: dl Mihai Anghel

Raport/Proces-verbal: Comisia pentru Afaceri Europene -  28 aprilie

Aviz/Proces-verbal: Comisia Economică, Industrii şi Servicii - 28 aprilie

Aviz/Proces-verbal: Comisia pentru Energie şi Transporturi  -  21 aprilie

 

La punctul 1 de pe Ordinea de Zi, Comisia pentru Afaceri Europene a analizat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă -    L 136/2015

Proiectul de lege are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.25/2004, în contextul îndeplinirii obligaţiilor ce revin României, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene. 

În prezent, protecţia maternităţii la locul de muncă este reglementată prin OUG nr.96/2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.25/2004, care transpune Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi a sănătăţii la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează [a zecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE]. Această directivă a fost elaborată în temeiul art.16 alin.(1) din Directiva 89/391/CEE privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă (Directiva cadru a domeniului securităţii şi sănătăţii în muncă) şi a fost transpusă în legislaţia naţională prin Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006. Ca urmare a adoptării noului cadru de reglementare a condiţiilor de introducere pe piaţă internă a Uniunii Europene a substanţelor şi amestecurilor chimice, ce a instituit un nou sistem de clasificare şi etichetare a substanţelor şi a amestecurilor, bazat pe Sistemul Armonizat Global de clasificare şi etichetare a substanţelor chimice (GHS) de la nivel internaţional, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au adoptat la data de 16 decembrie 2008 Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privitor la clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a Directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr.1907/2006 (publicat în JOUE seria L, nr.353 din 31.12.2008). Ulterior adoptării acestor acte normative, la nivelul Uniunii Europene, s-a desfăşurat un amplu proces de aliniere a întregului sistem legislativ la noul cadru de reglementare. Acestui proces de aliniere i-au fost supuse şi directivele specifice din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, acelea în care se făcea trimitere la vechea legislaţie europeană care a reglementat anterior regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase (Directivele 67/548/CEE şi 1999/45/CE).

La acest punct din cadrul şedinţei Comisiei pentru Afaceri Europene a participat doamna Anca Pricop, șef serviciu Sănătate și Securitate în Muncă, MMFPSPV.

În şedinţa din 28 aprilie 2015, Comisia pentru afaceri europene a analizat proiectul de lege şi a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte aviz favorabil, fără amendamente.

La punctual 2 de pe Ordinea de Zi, a fost analizat COM(2015) 63 final Carte Verde „Crearea unei uniuni a pieţelor de capital”. 

La acest punct din cadrul şedinţei Comisiei pentru Afaceri Europene, a participat doamna Dobre Florentina, director la direcția de Reglementare Autorizare din cadrul ASF. În şedinţa din 28 aprilie 2015, membrii Comisiei pentru Afaceri Europene au analizat implicațiile acestei Cărți Verzi și au luat decizia organizării pe data de 7 mai a unei mese rotunde cu cât mai mulți parteneri interesați de subiectul Uniunii pieţelor de capital, astfel încât feedbackul către Comisia Europeană să fie cât mai bine conturat printr-un dialog instituțional cu părțile implicate.

La punctual 3 de pe Ordinea de Zi au fost analizate Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor - Pachetul privind Uniunea Energetică:

Cetăţenii şi companiile din România și Uniunea Europeană au nevoie de o gamă variată de opţiuni în domeniul energetic și de prețuri accesibile. Energia ar trebui să fie sigură şi durabilă, să respecte mediul înconjurător, iar întreg sectorul energetic ar trebui să fie caracterizat de un nivel mai ridicat de concurență și libertate de alegere pentru consumatori. Menţinerea puterii de cumpărare la un nivel care să permită un trai decent, dar şi creştere economică, atât în interiorul Uniunii Europene, cât şi în exteriorul acesteia, impune definirea şi protejarea consumatorului vulnerabil. Implementarea unei dări coerente comune cu privire la consumatorul vulnerabil trebuie să reprezinte o prioritate imediată a României dar şi a Uniunii Europene în perioada imediat următoare. Încălzirea locuinţei reprezintă pentru statele nou intrate în UE o problemă semnificativă. Numai în România, aproximativ 40% din populaţie nu îşi permite o încălzire adecvată a locuinţei conform Eurofound, în contextul în care România poate fi considerată şi este independentă din punct de vedere energetic.

Concret, Pachetul privind  Uniunea Energetică este caracterizată de:

• Solidaritate: reducerea dependenţei de furnizori unici şi folosirea la maximum a energiei furnizate de statele vecine, însoţită de creşterea transparenţei în ceea ce priveşte acordurile încheiate cu ţările terţe;

• Fluxuri de energie echivalente unei a cincea libertăţi: trecerea liberă a fluxului energetic peste frontiere, redefinirea pieţei energiei electrice, revizuirea dramatică a intervenţiilor statului pe piaţa internă şi eliminarea treptată a subvenţiilor dăunătoare mediului;

• Eficienţa energetică pe primul loc: redefinirea ei fundamentală şi considerarea acesteia ca sursă de energie în sine٭;

• Tranziţia către o societate durabilă cu emisii reduse de carbon: garantarea faptului că energia produsă local poate fi absorbită cu uşurinţă şi cu eficacitate în reţea, precum şi dezvoltarea următoarei generaţii de tehnologii

Măsurile propuse de către Comisia Europeană includ:

• O strategie-cadru pentru o Uniune energetică robustă, dublată de o politică în materie de schimbări climatice orientată spre viitor. Ea stabileşte obiectivele, precum şi etapele detaliate pe care Comisia Juncker le va întreprinde pentru atingerea acestora.

• O comunicare privind interconectarea, axată pe măsurile necesare atingerii obiectivului ca cel putin 10% din capacitatea de producție de energie electrică a unui stat membru să poată depăși frontierele până în 2020.

• O comunicare ce stabilește viziunea pentru un acord global privind clima transparent, dinamic si obligatoriu din punct de vedere juridic, care va fi discutat la Paris în luna decembrie 2015.

În urma analizei documentelor din Pachetul privind Uniunea Energetică şi a largii consultări şi audieri a reprezentanţilor instituţionali implicaţi în sectorul energetic românesc, senatorii membrii ai Comisiei pentru Afaceri Europene a Senatului României îşi exprimă următoarele puncte de vedere:

 România salută includerea unui angajament UE, în proiectul de concluzii ale Consiliului European, privind construirea unei Uniuni Energetice pe baza Comunicării recente a Comisiei şi privind evaluarea stadiului implementării acesteia, înainte de sfârşitul acestui an.  

 România îşi exprimă deschiderea sa de a coopera, în perioada următoare, cu Comisia Europeană în vederea elaborării fişei detaliate de ţară, care va include toate aspectele concrete pe care le presupune implementarea Uniunii Energetice. 

 În acelaşi timp, România evidenţiază anumite aspecte pe care le presupune crearea Uniunii Energetice, cu relevanţă deosebită, respectiv necesitatea dezvoltării unei pieţe interne a energiei eficiente şi reglementate care să asigure creştere economică şi locuri de muncă şi să atragă investiţii, rolul pe care îl are valorificarea resurselor energetice indigene (inclusiv a potenţialului din Marea Neagră) şi necesitatea orientării finanţărilor comunitare pentru proiectele ce au în vedere accesarea potenţialului autohton, consolidarea securităţii energetice a întregii Comunităţi Energetice, cooperarea regională şi importanţa obţinerii sprijinului politic şi financiar pentru proiectele energetice care vizează regiunile vulnerabile ale Europei, pentru Centrul şi Sud-Estul Europei. 

 România a salutat dezbaterea publică asupra Comunicării Comisiei Europene privind Strategia de Securitate Energetică Europeană, mai ales în contextul internaţional actual de la graniţa estică a UE. 

 România subliniază necesitatea urgentă a regândirii opţiunilor şi posibilităţilor în Europa de Sud-Est în vederea eliminării vulnerabilităţilor specifice dependenţei de o singură sursă externă, precum şi a unei solidarităţi mai crescute atât în interiorul UE, cât şi între UE şi vecinii săi.

 România apreciază că strategia de Securitate Energetică propusă de Comisia Europeană conţine o serie de elemente pozitive şi a salutat referirea la: 

o importanţa strategică a resurselor energetice autohtone (inclusiv cele neconvenţionale), 

o potenţialul diferitelor zone noi de resurse precum Marea Neagră şi Mediterană de Est, 

o rolul esenţial al energiei nucleare, 

o diversificarea corespunzătoare a rutelor şi surselor de aprovizionare, 

o prioritizarea celor mai importante Proiecte de Interes Comun, 

o luarea în considerare a importanţei securităţii energetice a părţilor contractante ale Comunităţii Energiei, în mod particular Republica Moldova şi Ucraina 

o necesitatea investiţiilor şi interconectărilor regionale (precum interconectarea cu Republica Moldova).

 România susţine ideea acordării de prioritate proiectelor de infrastructură în regiunile cele mai vulnerabile din perspectiva securităţii energetice, precum Europa Centrală şi de Est. În acest sens, România a sprijinit şi ideea identificării unei liste cu cele mai importante proiecte de interes comun care ar trebui să aibă prioritate în implementare şi finanţare. În acelaşi timp, România a apreciat importanţa consultării statelor membre de către Comisie în momentul stabilirii selecţiei şi criteriilor de selecţie pentru proiectele de interes comun în Programul de Lucru. 

 În ceea ce priveşte conexiunea între Cadrul energie–schimbări climatice 2030 şi Strategia Europeană de Securitate Energetică, România evidenţiază faptul că, deşi este necesară abordarea problematicii de energie şi climă într-o manieră coerentă, Strategia Europeană de Securitate Energetică ar trebui să rămână un subiect autonom, independent de orice altă politică sau cadru legislativ, pentru a-şi putea atinge în mod corespunzător obiectivele strategice printr-o flexibilitate crescută.

În ceea ce priveşte COM(2015) 81 final – Pachetul privind „Uniunea Energetică” -  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu, Protocolul de la Paris privind - Un plan de acţiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020.

 România apreciează efortul Comisiei de a elabora şi adopta Comunicarea ”Protocolul de la Paris - un plan de acțiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020” în contextul Strategiei-cadru pentru o Uniune a energiei. 

 Politicile UE trebuie să ţină seama de contextul negocierilor internaţionale în domeniul schimbărilor climatice şi să nu creeze presiuni suplimentare, neconfirmate de rezultatele negocierilor internaţionale, asupra competitivităţii industriei europene, securităţii energetice şi pieţei forţei de muncă.

 Considerăm că documentul prezintă o viziune clară pentru un protocol dinamic şi transparent, obligatoriu din punct de vedere juridic, care să conţină angajamente echitabile şi ambiţioase pentru toate statele Părţi.

În ceea ce priveşte COM(2015) 82 final Pachet privind Uniunea Energetică - Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu, privind Realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10% - Pregătirea reţelei de energie electrică a Europei pentru 2020.

 România consideră că realizarea, prin intermediul Uniunii Energetice, a unei piețe transfrontaliere puternic interconectate, trebuie să plece de la interesele definite de statele membre în efortul de consolidare a securităţii energetice regionale. Pentru atingerea obiectivelor de interconectare este nevoie de sprijin financiar european. Din acest punct de vedere, România apreciază că este esențial să utilizăm, de-o manieră flexibilă şi complementară, toate fondurile şi instrumentele financiare europene disponibile. România salută, în acest sens, posibilitatea angajării viitorului Fond European pentru Investiţii Strategice. 

 România este de acord că îndeplinirea obiectivului de interconectare poate fi realizată prin intermediul Proiectelor de Interes Comun (PCI) şi că este importantă cooperarea regională pentru dezvoltarea capacităţilor de stocare pentru surplusul de energie din surse regenerabile de energie (SRE).

 Pentru atragerea investiţiilor, România apreciază că este nevoie de o actualizare a cadrului de reglementare şi de o politică de cooperare regională, având ca prioritate proiectele energetice cu Republica Moldova.

Membrii Comisiei pentru Afaceri Europene au evidențiat de asemenea și câteva aspecte punctuale care afectează România, direct, din perspectiva Pachetului - Uniunea Energetică

1. În construirea unei Uniuni Energetice eficiente, este important să se ia în considerare potenţialul specific al fiecărui stat membru de a utiliza resursele energetice indigene şi  suveranitatea de a-si alege propriul mix energetic, pe principiul neutralităţii tehnologice, în atingerea obiectivelor de energie şi climă. 

În acest sens, ne exprimăm dezacordul pentru modul în care acest principiu este reliefat în Comunicarea COM privind Uniunea Energetica.

Pentru atingerea ţintelor de decarbonizare, multe State Membre au nevoie de opţiunea nucleară şi dreptul libertăţii de a alege propriul mix energetic, inclusiv în plan nuclear. 

Susţinem şi solicităm dreptul libertăţii României şi a fiecărui Stat Membru de a-şi alege propriul mix energetic, ţinând cont de specificităţile fiecărui Stat Membru armonizate bineînţeles pe politicile generale ale Uniunii Europene. 

Acest drept trebuie acordat nediscriminatoriu şi trebuie respectat. 

2. În ceea ce priveşte integrarea pieţelor de energie (PIE), Uniunea Energetică ar trebui să stimuleze eforturile depuse de statele membre, autorităţile naţionale de reglementare (ANR) şi operatorii de transport şi de sistem (OST) în vederea intensificării cooperării transfrontaliere. În acest sens, proiecte precum Proiectul de cuplare a pieţelor de electricitate din regiunile nord-vest şi central-est europene, ar trebui să fie deschise pentru alte ţări europene din regiunea Sud-Est Europeană, ţări precum România, care doresc să participe la aceste proiecte. 

Mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte procesul de cuplare a pieţei ar fi oportună, deoarece păstrarea regiunilor în forma prevazută la nivelul anilor 2005 începe să devină o problemă pentru ţările din estul Europei, precum România şi Bulgaria, care la momentul respectiv nu erau state membre ale UE.

În consecinţă, aceste două state membre sunt obligate, în mod mai mult sau mai puţin evident, să urmeze dezvoltările din sud-estul Europei care sunt foarte întârziate (deoarece regiunea a 8-a, în care sunt cele doua state, include atât ţări UE, cât şi non-UE) şi, când încearcă să urmeze dezvoltările din zonele centru-vest şi nord-vest ale Europei, întâmpină rezistenţa unora din statele membre din regiunile deja constituite. 

Această "abordare regională" care se bazează pe regiuni constituite acum 10 ani, nu ar trebui şi nu trebuie să devină un obstacol în calea obiectivului european privind PIE.

Punctual, ne exprimăm dezacordul faţă de poziţiile adoptate de o serie de State Membre din regiunea CEE, ţări precum Germania, Slovenia, Austria, care nu acceptă participarea României ca membru cu drepturi depline la Proiectul de cuplare a pieţelor de electricitate din regiunile nord - vest şi central - est europene.

Este necesară, şi solicităm din partea autorităţilor şi instituţiilor Uniunii Europene, o schimbare de atitudine, în sens pozitiv, care să respecte principiile egalităţii şi tratamentului nediscriminatoriu între Statele Membre ale Uniunii Europene, în ceea ce priveşte participarea României ca membru cu drepturi depline la Proiectul de cuplare a pieţelor de electricitate din regiunile nord - vest şi central - est europene şi acceptarea entităţilor române (Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Energie - ANRE şi Operatorii de transport şi de sistem naţionali - Transelectrica, Opcom) implicate în Proiectul de cuplare a pieţelor de electricitate din regiunile nord - vest şi central - est europene, ca membrii cu aceleaşi drepturi şi obligaţii, egale cu ale celorlalte entităţi  reprezentând celelalte State Membre din cadrul Uniunii Europene.

Subliniem importanţa efortului de asigurare a unei mai bune coordonări pentru stabilirea poziţiei UE în dialogul cu partenerii externi şi diversificarea acestor parteneri. 

La şedinţa Comisiei pentru Afaceri Europene din data de 21 aprilie 2015, au participat reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Energiei şi Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, ANRE, TRANSELECTRICA, ENEL.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, formularea unei Opinii la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor - Pachetul privind Uniunea Energetică.