Mircea Geoană i-a spus Secretarului General al NATO despre intenţia Senatului de a aduce mai multă predictibilitate în ceea ce priveşte alocările bugetare pentru Apărare

Președintele Senatului României, Mircea Geoană, a avut luni, 10 octombrie 2011, o întrevedere cu Secretarul General al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Cei doi au discutat despre eforturile depuse de către soldaţii români pe teatrele de operaţiuni, despre sistemul de apărare anti-rachetă şi despre evoluţiile din zona Mediteranei, Asiei Centrale şi Caucaz, precum şi despre modul în care bugetele de apărare ale ţărilor NATO pot fi optimizate în actualele condiţii de austeritate.
Mircea Geoană a arătat că, în primul rând, au fost exprimate aprecieri pentru eforturile forţelor armate române de pe teatrele de operaţiuni. În acest context, Preşedintele Senatului României a solicitat înzestrarea la standarde NATO pentru militarii care se află în zonele de conflict. “În primul rând au fost exprimate aprecieri pentru modul în care militarii români își aduc contribuția și, de multe ori, sacrificiul pe teatrele de operațiuni unde suntem angajați, în special în Afganistan. Intenționăm, în Senat, ca măcar pentru militarii noștri din Afganistan și de pe teatrele de operațiuni să asigurăm, cu maximă urgență, dotările și echipamentele necesare pentru a putea să acționeze la nivelul celorlalți Aliați și în condiții de mai mare securitate personală. Nu este normal să le cerem oamenilor noștri să meargă în zone periculoase, să-și sacrifice viața și să aibă atât de multe riscuri fără să le asigurăm condiții de echipament, condiții de logistică, condiții de plată și chiar condiții de reinserție pe piața muncii atunci când se întorc și aleg, eventual, să lase deoparte uniforma militară”, a declarat Preşedintele Senatului României.
Mircea Geoană a susţinut, în cadrul discuţiei cu Secretarul General al NATO, că Senatul României este interesat de modificarea cadrului legislativ intern referitor la planificarea bugetelor pentru apărare, în sensul introducerii unor prevederi care să facă posibilă o planificare pe patru ani. “De prea mulți ani de zile, bugetele apărării sunt construite fără predictibilitate și fără o reflectare corectă a priorităților noastre de apărare și de aceea vom încerca să promovăm o nouă lege a planificării militare inspirată de modul în care Congresul american sau Camera Comunelor din Marea Britanie construiesc bugete cu o viziune pe patru ani de zile. Sperăm ca la discuția pe buget de anul viitor să putem să avem o astfel de lege care să guverneze în mod predictibil și serios planificarea noastră bugetară”, a afirmat Preşedintele Senatului.
În același timp, Mircea Geoană a anunțat că i-a sugerat Secretarului General al NATO ca România să găzduiască, înaintea Summitului de la Chicago din 2012, o conferință în care să se discute despre modul în care parteneriatele cu țări din zona Mediteranei și din zona Asiei Centrale și Caucazului să fie dezvoltate într-un concept pe care Secretarul de Stat american Hillary Cinton l-a dezvoltat, legat de diplomație, dezvoltare și apărare. “Dimensiunea militară trebuie să fie în mod clar completată cu sprijin pentru tranziție democratică, sprijin pentru lupta împotriva sărăciei, sprijin pentru asigurarea unui transfer al controlului militar către structurile civile alese în mod democratic în aceste țări. Sper să fie o nouă contribuție pe care România o aduce”, a mai spus Geoană, care a adăugat că ţara noastră şi-a adus aportul şi la lupta împotriva criminalităţii digitale.
În legătură cu sistemul anti-rachetă, Preşedintele Senatului a arătat că există un interes tot mai mare al mai multor state NATO de a participa la un sistem anti-rachetă care să fie un sistem NATO “și nu un sistem exclusiv americano-românesc sau americano-polonez sau americano-turc”. “Faptul că Spania a semnat un astfel de acord recent este o indicație a faptului că, până la Summitul NATO de la Chicago, putem să avem un început de sistem anti-rachetă al Alianței Atlantice din care sistemul românesc să facă parte. Sperăm de asemenea ca până la acel Summit și evoluțiile Federației Ruse față de acest sistem să evolueze pozitiv. Există în acest moment o ofertă fără precedent din partea Alianței Atlantice de colaborare cu Federația Rusă, în care două sisteme independente, în cooperare și colaborare și în deplină transparență să-și îndeplinească misiunea: sistemul NATO de a proteja spațiul NATO și sistemele rusești să acopere zona de interes pentru această țară”, a mai explicat Geoană.
Totodată, Preşedintele Senatului a arătat că pe agenda discuţiilor cu Secretarul General al NATO au mai figurat teme despre evoluţiile din Libia şi Siria, precum şi despre situaţia dintre Armenia și Azerbaijan. Mircea Geoană a subliniat importanța unui mesaj „pozitiv și de angajare pentru partenerii noștri din zona Mării Negre și din zona Răsăriteană, în principal către Georgia, Moldova și Ucraina”.
La final, Mircea Geoană a salutat prezenţa la Bucureşti a Secretarului General al NATO şi a apreciat activitatea depusă de acesta la conducerea Alianţei. Nu în ultimul rând, Preşedintele Senatului României a salutat prezenţa a doi români în staff-ul Secretarului General al NATO, unul la nivelul purtătorului de cuvânt şi altul la nivelul cabinetului privat al Secretarului General, declarând că aceasta este o dovadă a faptului că profesioniştii români din media şi diplomație sunt apreciați pe plan internaţional.