În perioada  30 noiembrie-2 decembrie 2014, a avut loc la Roma cea de-a LII-a reuniune a Conferinţei organelor parlamentare specializate în chestiunile Uniunii ale Parlamentelor Uniunii Europene – COSAC.
Comisia pentru Afaceri Europene a Senatului României a fost reprezentată de doamna senator Anca Boagiu, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Europene a Senatului  şi de doamna senator Mihaela Popa, vicepreşedinte al Comisiei. 
Pe agenda reuniunii COSAC s-au aflat următoarele teme: stadiul implementării priorităţilor Preşedinţiei  Italiene, viitorul democraţiei supranaţionale la 5 ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona: care este rolul instituţiilor europene şi al parlamentelor naţionale?, revizuirea Strategiei Europa 2020: creştere, ocupare forței de muncă, competitivitate, perspectivele integrării europene: rolul global al Uniunii Europene şi transpunerea politicilor sale în zona mediteraneană şi Europa de Est, şi controlul democratic al agenţiilor europene.
În deschiderea conferinţei, domnul Matteo Renzi, în calitate de reprezentant al Președinției italiene a prezentat stadiul implementării Preşedinţiei italiene şi a declarat că politicile care au frânat criza nu pot  asigura şi creșterea economică şi a reamintit participanților că Europa trebuie să fie un spațiu de pace, securitate şi dezvoltare pentru viitoarele generații.
Ca idee generală, s-a insistat asupra redefinirii rolului parlamentelor naționale în procesul de decizie european, ca o consecință a nevoii sporite de legitimitate şi democrație. În acest sens au fost depuse propuneri de perfecționare a mecanismului de verificare a respectării principiului subsidiarității de către parlamentele naționale şi de implicare mai accentuată a acestora în procesul de decizie.
Parlamentarii raportori pe subiectele Conferinţei COSAC dar şi cei care au avut intervenţii au opinat că e nevoie de a da un nou impuls Strategiei Europa 2020 şi de a monitoriza cu şi mai multă atenție progresele pe calea atingerii obiectivelor acesteia, pentru a facilita crearea, cât mai rapid, de mai multe locuri de muncă, în condițiile menținerii cheltuielilor publice pentru educație şi pentru cercetare-inovare.
Cu referire la perspectivele integrării europene şi la rolul global al Uniunii Europene şi transpunerea politicilor sale în zona mediteraneană şi Europa de Est a fost adusă în atenție riscurile de securitate internațională apărute atât în vecinătatea sudică, cât și în cea estică a Uniunii.
Din intervențiile participanților s-a conturat părerea generală asupra necesităţii utilizării eficiente a instrumentelor politicii de vecinătate, Parteneriatul estic și respectiv Parteneriatul pentru democraţie şi prosperitate comună cu Mediterana de Sud, pentru a gestiona situația de la frontierele Uniunii Europene. S-a subliniat că cele două componente ale politicii de vecinătate nu ar trebui să fie contrapuse ci tratate cu egală importanță.  În contextul dezbaterii acestui subiect, s-a cristalizat ideea că este necesară o schimbare de atitudine a Federației Ruse, în special renunțarea la politica de destabilizare pe care o desfășoară în prezent. O concluzie de interes pentru Republica Moldova a fost că statele partenere din est care înregistrează progrese în demersurile legate de acordurile de asociere ar trebui să primească o perspectivă clară de aderare la Uniune.
În privinţa ultimului subiect al reuniunii, ”Controlul democratic al agențiilor europene” a fost adus în prim plan subiectul deficitului democratic de la nivelul Uniunii și impactul asupra încrederii cetățenilor în Uniune. Au fost exprimate păreri privind numărul prea mare de agenții, puterea lor foarte mare şi insuficienta transparență.
S-a afirmat că agențiile Uniunii Europene ar trebui să fie într-o măsură mult mai mare răspunzătoare în fața parlamentelor naționale. De exemplu, Parlamentul European poate adresa întrebări - scrise și orale - legate de activitatea agențiilor, iar acest mecanism este perceput ca o modalitate eficientă de control democratic însă parlamentele naționale nu au această posibilitate.
Doamna senator, Anca Boagiu, Preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, a felicitat reprezentanţii Preşedinţiei Italiene a Consiliului UE pentru activitatea depusă în ultimele 6 luni. De la Italia, ştafeta va fi preluata la 1 ianuarie 2015 de Letonia, în cadrul Președinției rotative a Consiliului UE, un prilej important pentru Românie de a promova si mai mult interesele regionale.
Aşa cum a precizat doamna Lolita Čigāne, Preşedintele Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului Letonian, viitoarea Preşedinţie va pune accent pe problematica vecinătăţii si Parteneriatului Estic, inclusiv asupra parcursului european al Republicii Moldova şi pe evoluţiile din Ucraina.