În cadrul ședinței Comisiei pentru Afaceri Europene din data de 30 iunie 2015  au participat reprezentanți ai Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (George Turtoi, secretar de stat, Mihai Herciu, director general AM, Eugen Popescu, director general AFIR), Consiliul Concurenţei (inspectorii Cristina Coruţ, Raluca Pârlog, Roxana Iliescu), ANSVSA (Ichim Lenuţa, vicepreşedinte subsecretar de stat), Agrostar (Raiu Horatiu, secretar general, Ştefan Niculae, preşedinte şi secretar BNS), BNS (Costin Dumitru, preşedinte), Consiliul de Mediere (consilierii Dedu Ion, Mugur Mitroi, Zeno Şuştoc) precum şi senatori şi deputaţi din comisiile de agricultură ale parlamentului.
     Ședința a fost deschisă de doamna senator Anca Boagiu, președintele comisiei, care a mulțumit invitaților pentru participare și a prezentat motivele care au stat la baza inițierii acestei mese rotunde care își dorește să rezolve o parte din sincopele de comunicare interinstituțională, la început de nou exercițiu financiar european. Pe de altă parte, PNDR conține câteva inadvertențe care trebuie rezolvate prin colaborare între Ministerul Agriculturii, parlamentari și partenerii sociali, în condițiile în care se remarcă faptul că produsele agricole/alimentare românești nu ajung pe piață, producătorul direct depinzând de intermediari incorecți sau fiind concurat de rețele infracționale care importă produse și le declară în mod nelegal ca fiind autohtone (lipsa verificării trasabilității).
     O altă problemă subliniată de doamna președinte Anca Boagiu a fost modul în care vor fi obținute finanțările din PNDR, pentru că de multe ori se lansează speculații că sunt finanțați doar producătorii mari, în timp ce fermierii mici nu sunt ajutați cu nimic de statul român, această practică, dacă există, trebuind a fi stopată și a se găsi soluții de sprijin și pentru producătorul român care produce în cantități mai mici.
     În intervenţia sa, domnul Dumitru Costin (Președintele BNS) a subliniat următoarele aspecte care preocupă blocul sindical:
-              domeniul de cercetare autohton este în pericol de a dispare de la o zi la alta, pentru că instituţiile guvernamentale ca Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Ministerul Agriculturii nu se implică la parametri corespunzători.
- trebuie rezolvată cât se poate de repede problema cadastrului la nivel naţional.
-              trebuie sprijinit aportul de valoare adăugată de la producător la consumator final, prin stimularea asocierii producătorilor şi pus accent pe integrarea în piaţa agricolă a micului producător.
-              deoarece un procent foarte mare din populaţie României lucrează în rural, în gospodării sau agricultura de subzistenţă, trebuie găsite soluţii de iniţiere a unor programe de integrare prin îmbinarea mai multor resurse financiare europene (fonduri pentru creşterea calităţii Resurselor Umane din rural sau utilizarea inteligentă a banilor pentru Asistenţă Tehnică).
-              necesitatea unor burse de produse agricole regionale care să ajusteze preţurile în piaţă în funcţie de cererea şi oferta zonală.
-              nevoie modernizării agriculturii româneşti prin proiecte de anvergură (sere de ultimă generaţie, irigaţii etc).
- o  necesitate stringentă  a agriculturii românești este pregătirea forței de muncă specializată în agricultură. Nu sunt eligibile programele de pregătire a forței de muncă din agricultură (a tehnicienilor, tractoristilor, etc.) nici în POSDRU și nici în PNDR, în schimb Ghidurile PNDR solicita personal specializat. Spre exemplu, în  Ghidul Solicitantului pentru Masura 6.3 (ferme de subzistență) la capitolul punctaj, 20 de puncte se acorda fermierilor care se încadrează la ferme de subzistență daca au studii superioare.
- necesitatea asigurării cofinanțărilor, în condițiile în care fermele de subzistență, mici și medii sunt decapitalizate. Acest lucru se poate rezolva prin scheme de Ajutor de stat, dar Guvernul nu a luat în considerație această soluție în favoarea fermierilor (acest aspect fiind subliniat și de către deputații prezenți, din Comisia de agricultură a Camerei Deputaților).
- finanțarea prin scheme de Ajutor de stat sau programe guvernamentale a cadastrării și intabulării terenurilor agricole.
- lipsa dialogului și consultării reale cu reprezentanții MADR în elaborarea ghidurilor PNADR (acest aspect fiind subliniat și de către deputații prezenți, din Comisia de agricultură a Camerei Deputaților).
     În cadrul intervenţiei domnului Ştefan Nicolae (Presedintele Agrostar), acesta a subliniat:
-              necesitatea utilizării în PNDR a unor principii care deja au fost integrate cu succes în alte programe de fonduri europene, mai ales prin crearea unor ghiduri mult mai targhetate, nişate, cu titluri punctuale pentru anumite nevoi pentru fermierii mici: centre de colectare, depozite, investiţii în irigaţii, etc. (acest aspect fiind subliniat și de către deputatii prezenți, din Comisia de agricultură a Camerei Deputaților).
- lipsa legăturii între zona de producție și zona de comercializare generată în mare măsură de lipsa infrastructurii din zona de colectare, depozitare a produselor agricole, legumicole și zootehnice (acest aspect fiind subliniat și de către deputații prezenți, din Comisia de agricultură a Camerei Deputaților).
-              administrarea public-privată a anumitor pieţe, deoarece doar implicarea partenerilor sociali, a federaţiilor sindicale pot regla anumite deficienţe ale pieţei şi controla concurenţa incorectă, dând ca soluție introducerea aparatelor de taxat fiscale pe fiecare loc de vânzare din piețe și eliminarea taxelor de tarabă.
-              acordarea de consultanţă pentru micii fermieri prin implicarea sporită a partenerilor sociali.
- modificarea legislației în ceea ce privește Institutele de cercetare agricolă și zootehnică (acest aspect fiind subliniat și de către deputații prezenți, din Comisia de agricultură a Camerei Deputaților).
     În intervenţia sa, domnul  George Turtoi, secretar de stat, a subliniat faptul că:
-              PNDR a fost cel mai transparent program al României, fiind creat cu consultarea tuturor partenerilor sociali.
-              Ministerul Agriculturii a conceput 24 de scheme de noi de finanţare combinând mai multe programe de fonduri europene, nu neapărat folosind PNDR.
-              Ministerul Agriculturii are ca obiective creşterea randamentului şi a producţiei agricole precum şi adăugare de plus valoare pe produse agricole prin diverse metode de combinare a proceselor de prelucrare.
-              problema cadastrului este delicată deoarece este prinsă în Programul Operaţional Regional care aparţine de Ministerul Dezvoltării, iar această problemă nu poate fi rezolvată individual, ci în paralel cu procesul de intabulare.
-              Ministerul Agriculturii sprijină prin proiectele sale micii producători precum şi domeniul cercetării agricole, acordând un sprijin prioritar furnizorilor şi utilizatorilor de material genetic  autohton, precum şi punerea la dispoziţie pe site-ul instituţiei a peste 28 de proiecte tip, gratuite, pentru întocmirea proiectelor cu finanţare europeană. 
       În intervenţia sa, domnul senator Titus Corlăţean a subliniat necesitatea şi sporirea frecvenţei întâlnirilor şi a colaborării interinstituţionale pentru îmbunătăţirea PNDR-ului, precum şi sprijinul care poate fi dat la nivel parlamentar sau guvernamental astfel încât atât cadastrarea cât şi intabularea să fie reglementate cât mai bine pentru ca aceste probleme să se rezolve cât mai repede. De asemenea, în problema produselor româneşti false, senatorul Titus Corlăţean a făcut apel la partenerii sociali să dea în vileag astfel de practici iar instituţiile guvernamentale să-şi sporească vigilenţa pentru a nu mai fi posibile astfel de ilegalităţi.
     Doamna senator Mihaela Popa a cerut detalii suplimentare reprezentanţilor guvernului în legătură cu modul în care vor fi gestionate pachetele de consultanţă, pentru că externalizarea lor ar putea totodată creşte costul consultaţiei, un cost pe care un producător mic nu şi-l poate permite.
     În intervenţia sa, senatorul Octavian Motoc a subliniat ca trebuie să existe o diferenţiere clară între tipurile de consultanţă, cele gratuite fiind mai adecvate celor  care sunt la început de drum. În plus, PNL a venit cu un proiect de lege privind intabularea gratuita la primul proprietar, dar această lege nu a fost aprobată. În privinţa burselor regionale de produse agricole, ar fi benefic mai întâi crearea de pieţe en-gross, pentru a fi sprijinite asociaţiile micilor producători. Ar trebui, de asemenea, îmbunătăţit modul de control şi evaluare post proiect, pentru că în multe cazuri, mulţi tineri fermieri care au accesat fonduri europene, nu s-au instalat şi au rămas în mediul rural aşa cum ar fi trebuit. Astfel de calcule post proiect ne pot duce la anumite concluzii din care putem învăţa şi îmbunătăţi programele de finanţare viitoare.
     În intervenţia sa, reprezentantul Ministerului Agriculturii a subliniat faptul că una dintre cauzele slabei finanţări în agricultură este şi politica BNR (aspect subliniat și de către deputații prezenți, din Comisia de agricultură a Camerei Deputaților), accesul la cofinanţare fiind greoi din cauza faptului că zona agricolă este considerată un sector de risc. De asemenea, un ajutor suplimentar poate veni de la Consiliul Concurenţei care poate elabora, cu acordul Comisiei Europene, scheme de ajutor de stat pentru producătorii agricoli aflaţi în dificultate. 
     În încheiere, preşedintele Comisiei, doamna senator Anca Boagiu a felicitat toţi participanţii pentru munca enormă depusă în conturarea PNDR pentru următorul exerciţiu financiar european, dar a subliniat că acest proces trebuie să continuie prin crearea unor ghiduri eficiente care să ajute producătorul român indiferent de mărimea sa, succesul programului depinzând foarte mult de modul de comunicare interinstituţională şi depolitizare a unui interes naţional strategic, cum e agricultura şi siguranţa alimentară a cetăţeanului român. Comisia pentru Afaceri Europene și-a luat angajamentul de a continua această serie de mese rotunde în vederea sprijinului pentru rezolvarea tuturor problemelor rămase nerezolvate.