PREZENTARE GENERALĂ A GRUPURILOR PARLAMENTARE DE PRIETENIE
Rol şi obiective
Colaborarea parlamentară la nivelul grupurilor de prietenie constituie o componentă importantă a relaţiilor externe ale Parlamentului României. Grupurile de prietenie au rolul de a impulsiona cooperarea bilaterală în toate domeniile de interes comun şi, ca atare, sfera lor de preocupări este foarte diversă, incluzând dialogul în plan politic şi parlamentar, dar şi relaţiile bilaterale economice, culturale sau ştiinţifice.
Constituire
În conformitate cu prevederile statutare, Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare îi revine sarcina de a iniţia şi coordona procedurile de (re)constituire a grupurilor parlamentare de prietenie şi de modificare a componenţelor lor nominale (la solicitarea grupurilor politice parlamentare).
Comitetul înaintează Birourilor Permanente ale celor două Camere propuneri privind: reconstituirea grupurilor (la începutul fiecărei legislaturi); crearea de noi grupuri; modificarea componenţei nominale a grupurilor.
Numărul de locuri şi funcţii de conducere ce revin partidelor politice în fiecare dintre grupurile de prietenie se stabileşte pe bază de algoritm şi prin negocieri între liderii grupurilor politice parlamentare din cele două Camere.
Listele nominale ale grupurilor de prietenie, noi sau reconstituite, şi ale Birourilor lor executive (alcătuite din preşedinte, vicepreşedinte şi secretar), ca şi orice modificări de componenţă, sunt aprobate de plenul GRUI (Senatul şi Camera Deputaţilor, reunite în şedinţă comună).
Structură
În legislatura 2020-2024, în Parlamentul României au fost (re)constituite 100 de grupuri parlamentare de prietenie, în următoarea structură:
- 44 de grupuri de prietenie alcătuite din 20 de membri, cu: Africa de Sud, Australia, Austria, Azerbaidjan, Belgia, Brazilia, Bulgaria, Canada, Cehia, RP Chineză, Cipru, Republica Coreea, Croaţia, Danemarca, Confederaţia Elveţiană, Estonia, Emiratele Arabe Unite, Finlanda, Franţa (Senat), Franţa (Camera Deputaţilor), Germania, Grecia, India, Irlanda, Islanda, Israel, Italia, Japonia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia, Ungaria;
- 13 grupuri de prietenie alcătuite din 15 membri, cu: Albania, Algeria, Bosnia şi Herţegovina, RD Congo, Egipt, Iordania, Liban, Republica Macedonia de Nord, Maroc, Muntenegru, Siria, Tunisia, Ucraina;
- 43 de grupuri de prietenie alcătuite din 10 membri, cu: Arabia Saudită, Argentina, Armenia, Bahrein, Bangladesh, Bolivia, Cambodgia, Chile, Columbia, Costa Rica, Côte d'Ivoire, Cuba, Ecuador, Filipine, Georgia, Guineea, Guatemala, Indonezia, Iran, Irak, Kazahstan, R Kârgâză, Kuwait, Malaysia, Mexic, Mongolia, Sultanatul Oman, Pakistan, Panama, Peru, Statul Qatar, Senegal, Singapore, RDS Sri Lanka, Sudan, Tadjikistan, Regatul Thailanda, Turkmenistan, Uruguay, Uzbekistan, Venezuela, Vietnam, Zambia.
NOTĂ:
i) La data de 3 mai 2022, în baza Declarației Parlamentului României privind situația din Ucraina, cele două Camere au aprobat desființarea Grupurilor parlamentare de prietenie cu Federația Rusă (15 membri), respectiv, cu Belarus (10 membri).
ii) În anul 2010, în Parlamentul României a fost constituit Grupul Pro-America, în baza unei declaraţii prezentate în plenul reunit al celor două Camere. Conform declaraţiei, din Grupul Pro-America pot face parte, pe bază de voluntariat şi indiferent de apartenenţa lor politică, toţi parlamentarii care împărtăşesc valorile democraţiei americane şi susţin dezvoltarea parteneriatului româno-american. În legislatura 2020-2024, Grupul Pro-America a fost reînfiinţat la solicitarea a 31 de senatori şi deputaţi.
Activităţi
Membrii grupurilor parlamentare de prietenie au la dispoziţie diferite căi de acţiune, în măsură să asigure menţinerea unui dialog permanent cu omologii lor, cu alţi membri ai diferitelor parlamente naţionale (există parlamente în care nu sunt constituite grupuri de prietenie cu ţara noastră) şi cu reprezentanţele diplomatice în România ale respectivelor ţări, după caz.
Cooperarea bilaterală la acest nivel se realizează, în principal, prin:
I. Vizite în ţară şi în străinătate ale delegaţiilor grupurilor parlamentare de prietenie.
II. Vizite în ţară şi în străinătate ale preşedinţilor şi/sau membrilor grupurilor de prietenie, în cadrul unor delegaţii parlamentare altele decât cele ale grupurilor de prietenie
III. Întrevederi ale delegaţiilor parlamentare străine (altele decât cele ale grupurilor de prietenie) care vizitează România cu membri ai grupului român de prietenie cu ţara respectivă. Reciproc, întrevederi ale delegaţiilor parlamentare române (altele decât cele ale grupurilor de prietenie) aflate în vizită în străinătate cu membri ai grupului de prietenie cu România din parlamentul ţării respective.
IV. Întrevederi bilaterale ale membrilor grupurilor de prietenie, organizate în marja reuniunilor parlamentare internaţionale din România şi din străinătate.
V. Consultări, schimburi de documente şi de informaţii pe diverse teme între parlamentarii români şi omologii lor din grupurile de prietenie corespondente.
VI. Consultări periodice cu reprezentanţii misiunilor diplomatice ale ţărilor respective la Bucureşti; alte activităţi cu participarea reprezentanţilor corpului diplomatic.
Acţiunile grupurilor de prietenie sunt prezentate în Buletinul Informativ al GRUI, publicaţie semestrială care se distribuie tuturor membrilor Parlamentului României şi instituţiilor partenere, din ţară şi din străinătate.