GRUPUL ROMÂN AL UNIUNII INTERPARLAMENTARE LA CEA DE-A 125-A SA ANIVERSARE

Cuvânt înainte

În 2016, Grupul Român al Uniunii Interparlamentare celebrează 125 de ani de apartenenţă la UIP. Îndelungata noastră experienţă în primul forum parlamentar internaţional este bogată şi plină de semnificaţii. Începând cu 1891, numeroase personalităţi ale vieţii politice din România şi-au pus amprenta asupra activităţii Uniunii în domenii precum reglementarea paşnică a diferendelor internaţionale, reducerea armamentelor, dezvoltarea dreptului internaţional şi a justiţiei penale internaţionale. De-a lungul anilor, în diferite contexte istorice şi politice, GRUI a contribuit în mod nemijlocit la activităţile şi evenimentele care au jalonat evoluţia Uniunii către profilul său actual, de organizaţie mondială a parlamentelor şi for al cooperării parlamentare în sprijinul păcii, democraţiei, dezvoltării durabile, al unei lumi fondate pe respectarea drepturilor omului şi a egalităţii pentru toţi.

În calitate de membri ai UIP de la începuturile acestei organizaţii, credem cu tărie în ceea ce considerăm că reprezintă astăzi atuurile majore ale Uniunii: vocaţia sa universală; vasta experienţă în consolidarea democraţiei parlamentare şi promovarea egalităţii de gen în politică; rolul său de catalizator al acţiunii parlamentare pentru realizarea noilor Obiective ale Dezvoltării Durabile; mecanismul, unic în lume, de apărare a drepturilor omului ale parlamentarilor şi parteneriatul special cu Naţiunile Unite, cu un potenţial deosebit de creştere a implicării parlamentare în procesele internaţionale şi în aplicarea, la nivelul fiecărei ţări, a deciziilor adoptate la nivel global. Cu ocazia acestei aniversări, în numele tuturor parlamentarilor români, deputaţi şi senatori, care alcătuiesc Grupul Român al Uniunii Interparlamentare, am deosebita onoare să reiterez angajamentul nostru de a consolida rolul UIP de actor internaţional de prim rang şi forţă motrice a democraţiei parlamentare în întreaga lume. În vremurile complicate şi dificile pe care le trăim, idealurile şi valorile UIP, şi obiectivele pe care le urmăreşte, sunt mai relevante ca oricând.

Deputat Ioan Stan
Preşedintele Grupului Român al UIP

Broșura aniversară  

Uniunea Interparlamentară – repere  

Fondată în anul 1889, la iniţiativa a doi parlamentari promotori ai păcii, Sir William Randal Cremer (Marea Britanie) şi Frédéric Passy (Franţa), Uniunea Interparlamentară a fost primul forum permanent de negocieri politice multilaterale, având ca obiectiv coagularea sprijinului parlamentar în favoarea arbitrajului internaţional al conflictelor şi a păcii mondiale.

UIP a avut o contribuţie majoră la dezvoltarea şi codificarea dreptului internaţional şi a jucat un rol important în înfiinţarea Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga, în 1899 şi a Ligii Naţiunilor, predecesoarea Naţiunilor Unite, în 1920. În primii 40 de ani de existenţă a Uniunii, unsprezece dintre personalităţile sale marcante, inclusiv cei doi parlamentari co-fondatori, au primit Premiul Nobel pentru Pace. În timp, misiunea UIP s-a orientat către promovarea democraţiei şi a relaţiilor interparlamentare.

Astăzi, UIP este organizaţia mondială a parlamentelor şi punctul focal al dialogului parlamentar la scară globală, acţionând în sprijinul păcii şi cooperării între popoarele lumii şi pentru consolidarea democraţiei reprezentative. În acest scop, UIP:

• încurajează contactele, coordonarea şi schimbul de experienţă între parlamente şi parlamentari din toate ţările;
• examinează teme de interes internaţional şi se pronunţă cu privire la acestea, în scopul mobilizării la acţiune a parlamentelor şi parlamentarilor;
• contribuie la apărarea şi promovarea drepturilor omului, ca factor esenţial al democraţiei parlamentare şi al dezvoltării;
• contribuie la o mai bună cunoaştere a funcţionării instituţiilor reprezentative şi la consolidarea şi dezvoltarea mijloacelor lor de acţiune;

În luna martie 2016, UIP numără 170 de parlamente membre şi 11 adunări parlamentare regionale cu statut de membru asociat.

România la Uniunea Interparlamentară

Parlamentul României s-a alăturat UIP în anul 1891, cu ocazia celei de-a treia Conferinţe Interparlamentare de la Roma, cu o delegaţie alcătuită din 26 de deputaţi şi senatori, condusă de senatorul Vasile Alexandrescu Urechia, eminent om politic, istoric şi scriitor, membru fondator al Academiei Române.

În cursul următoarelor cinci decenii, parlamentarii români au avut o contribuţie remarcabilă la promovarea obiectivelor UIP. Una dintre personalităţile marcante ale perioadei interbelice a fost Vespasian V. Pella, membru al Adunării Deputaţilor, vicepreşedinte al Grupului interparlamentar român, membru al Consiliului Interparlamentar, eminent jurist, profesor, politician şi diplomat, unul dintre fondatorii dreptului penal internaţional şi susţinător fervent al justiţiei penale internaţionale. Aşa cum scria el însuşi, în 1939, UIP i-a oferit cel mai potrivit cadru pentru a-şi dezvolta propriile concepte privind „noile misiuni pacificatoare” ale dreptului penal internaţional.

În anul 1931, Parlamentul României a găzduit la Bucureşti cea de-a 27-a Conferinţă Interparlamentară. Grupul naţional român era prezidat de Dimitrie Pompeiu, preşedintele Adunării Deputaţilor, iar preşedintele Senatului era Mihail Sadoveanu. Savantul Nicolae Iorga, preşedinte al Consiliului de Miniştri la vremea respectivă, i-a salutat pe participanţi în numele Guvernului. În cadrul conferinţei, s-a discutat despre pregătirile pentru Conferinţa generală a dezarmării din 1932; protecţia mamelor şi copiilor; chestiuni legate de agricultură şi Uniunea Federală Europeană.

Următoarele reuniuni ale UIP găzduite de România au fost sesiunea de primăvară a Comisiilor de studiu şi Consiliului Interparlamentar, în 1974 şi Colocviul interparlamentar cu tema „Un nou sistem al relaţiilor economice internaţionale”, în 1975.

După căderea regimului totalitar, Grupul român al UIP, reprezentând un parlament ales în mod democratic, şi-a reluat activitatea în cadrul UIP cu ocazia celei de-a 84-a Conferinţe Interparlamentare (Punta del Este, 1990).

În anul 1995, Parlamentul României a organizat cea de-a 94-a Conferinţă Interparlamentară, România fiind singura ţară din Europa Centrală şi de Est care a găzduit o sesiune UIP după 1989. Lucrările conferinţei de la Bucureşti au avut loc la Palatul Parlamentului; au participat delegaţii reprezentând 118 parlamente naţionale, trei adunări parlamentare şi diferite organizaţii internaţionale. Pe ordinea de zi a Conferinţei au figurat trei teme: acţiunea parlamentară pentru combaterea corupţiei; transpunerea în practică a angajamentelor adoptate la Summit-ul Mondial pentru dezvoltare Durabilă; interzicerea totală a testelor cu arme nucleare.

Activitatea membrilor GRUI se concretizează în: contribuţii la dezbaterile generale şi tematice şi la elaborarea rezoluţiilor organizaţiei, pe subiecte dintre cele mai diverse din domeniile păcii şi securităţii internaţionale, democraţiei, drepturilor omului şi egalităţii de gen sau dezvoltării durabile; intervenţii/prezentări tematice la sesiuni şi la reuniunile specializate; promovarea unor propuneri privind priorităţile strategice şi funcţionarea organizaţiei, în contextul procesului de reformă a UIP; participarea la studiile, proiectele şi la alte iniţiative ale UIP care au ca scop consolidarea democraţiei reprezentative (ex. studiul UIP-PNUD intitulat Reprezentarea minorităţilor în Parlamentul României, 2010; adeziunea la Principiile comune ale asistenţei pentru parlamente, 2015; marcarea, începând cu 2008, a Zilei Internaţionale a Democraţiei).

Printre rezoluţiile cele mai recente ale UIP care conţin propuneri şi recomandări promovate de GRUI, se numără cele referitoare la: combaterea crimei organizate (2010); finanţarea transparentă a partidelor politice (2011); asigurarea unei dezvoltări durabile prin gestionarea resurselor naturale (2011); îmbunătăţirea sănătăţii femeilor şi copiilor (2012); comerţul echitabil şi mecanismele de finanţare novatoare în sprijinul dezvoltării durabile (2013); războiul cibernetic (2015); dreptul internaţional în relaţie cu suveranitatea naţională, neamestecul în afacerile interne ale statelor şi drepturile omului (2015); viaţa privată şi libertăţile individuale în era digitală (2015).

Începând cu 2014, GRUI şi UIP au organizat la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, trei seminarii regionale anuale pentru ţările Europei Centrale şi de Est:

• Seminarul cu tema Transpunerea angajamentelor internaţionale privind drepturile omului în realităţi naţionale: contribuţia parlamentelor la activitatea Consiliului Drepturilor Omului   (17-18 februarie 2014);
• Seminarul cu tema Implementarea Obiectivelor Dezvoltării Durabile   (15-16 iunie 2015);
• Seminarul cu tema Construind fundaţii puternice pentru dezvoltarea durabilă   (18-19 aprilie 2016);

Lucrările seminarului din aprilie 2016 au coincis cu mai multe evenimente prin care GRUI a marcat 125 de ani de prezenţă în UIP: şedinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu participarea preşedintelui UIP, dl. Saber Chowdhury  , care a rostit o alocuţiune în plenul reunit; lansarea emisiunii filatelice România - 125 de ani în Uniunea Interparlamentară; inaugurarea unei expoziţii fotografice dedicată celei de-a 125-a aniversări a UIP.

Totodată, în cadrul şedinţei solemne comune a celor două Camere, membrii GRUI au adoptat în unanimitate Declaraţia Parlamentului României privind Obiectivele Dezvoltării Durabile. După adoptarea de către statele membre ONU, în luna septembrie 2015, a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, Parlamentul României este primul for legislativ din lume care îşi asumă în mod oficial, printr-o declaraţie politică, angajamentul de a susţine şi promova ODD.

Conform Statutului adoptat de Camera Deputaţilor şi Senat în 1990, Grupul Român al Uniunii Interparlamentare (GRUI), împărtăşind principiile şi obiectivele Uniunii Interparlamentare, urmăreşte participarea parlamentarilor români la activitatea interparlamentară bilaterală şi multilaterală, conlucrarea activă a acestora cu parlamentarii celorlalte state în vederea promovării idealurilor şi principiilor de liberate şi democraţie şi a dezvoltării instituţiilor reprezentative, pentru înfăptuirea aspiraţiilor de pace, înţelegere şi colaborare între toate popoarele lumii, în conformitate cu obiectivele promovate de Naţiunile Unite.

Grupul este alcătuit din toţi membrii Parlamentului României, deputaţi şi senatori, şi din foşti parlamentari români care au avut contribuţii remarcabile la activitatea UIP, în calitate de membri de onoare.