Reuniunea cu tema

„Asistenţa oficială pentru dezvoltare în sprijinul sănătăţii globale:

provocări şi oportunităţi pentru România

Alocuţiunea de bun venit

a domnului senator Tudor UDRIŞTOIU,

preşedintele Subcomisiei pentru Populaţie şi Dezvoltare

Stimaţi oaspeţi,

Dragi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

În numele membrilor Subcomisiei pentru Populaţie şi Dezvoltare, am deosebita onoare şi plăcere să vă urez bun venit la Reuniunea cu tema ”Asistenţa pentru dezvoltare în sprijinul sănătăţii globale: provocări şi oportunităţi” şi să vă mulţumesc tuturor că aţi dat curs invitaţiei noastre. 

În mod deosebit, doresc să mulţumesc colegilor membri ai Biroului Permanent care au sprijinit organizarea acestei întâlniri la Senat, precum şi partenerilor noştri - Fondul ONU pentru Populaţie şi Societatea de Educaţie Contraceptivă şi Sexuală. Am lucrat împreună la concretizarea acestei iniţiative care se adaugă acţiunilor pe care Subcomisia noastră le-a dedicat întăririi participării parlamentarilor români la elaborarea şi transpunerea în practică a politicii naţionale de cooperare internaţională pentru dezvoltare.

Şi, foarte pe scurt, de ce ne-am asumat începutul de drum şi am ales să continuăm acest demers, sperăm noi, cu şi mai mult sprijin din partea dumneavoastră şi instituţiilor/organizaţiilor pe care le reprezentaţi?

Pentru că, în secolul 21, sănătatea nu mai înseamnă numai absenţa unei boli sau a unei infirmităţi, ci „deplina bunăstare fizică, mentală şi socială” a individului - am citat aici din definiţia sănătăţii asumată de OMS -, iar investiţia în sănătate înseamnă, mai mult ca oricând, investiţie în dezvoltare.

Pentru că globalizarea modelează tot ceea ce înseamnă guvernanţa sănătăţii globale:

• prin extinderea domeniilor în care este imperios necesară realizarea de progrese: îndeplinirea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului în materie de sănătate – privind mortalitatea infantilă, privind mortalitatea maternă şi privind HIV/SIDA –, asigurarea accesului universal la servicii de sănătate de calitate, asigurarea securităţii sanitare, lupta contra pandemiilor şi maladiilor cronice; 

• prin generarea unor provocări noi, care impun formularea de noi răspunsuri: creşterea riscurilor sanitare transfrontaliere şi a riscurilor de răspândire a bolilor transmisibile, necesitatea găsirii de noi mecanisme şi resurse de finanţare;

• prin diversificarea actorilor implicaţi, impunând crearea unor parteneriate între state şi regiuni, guvernări centrale şi locale, parlamente, societate civilă, organizaţii internaţionale, etc.

Iată de ce, încă de la reconstituirea sa, în 2009, Subcomisia noastră a folosit fiecare oportunitate pentru a-şi îmbogăţi expertiza şi contribuţia la promovarea sănătăţii globale ca dimensiune prioritară a cooperării internaţionale pentru dezvoltare. Am în vedere aici participarea la activităţile Forumului Parlamentar European pentru Populaţie şi Dezvoltare (EPF), la acţiunile organizate de Reprezentanţa în România a Fondului ONU pentru Populaţie, la întâlniri de lucru cu reprezentanţi ai Guvernului şi, mai recent, cu cei ai societăţii civile. 

Şi aş vrea să profit de această ocazie pentru a saluta demararea, de către UNFPA, a Proiectului în domeniul drepturilor reproductive şi sexuale ale femeii care va fi implementat cu sprijinul CPSS, ECPI, şi SECS. Avem încrederea că acesta va constitui un model concret de reuşită în ameliorarea şi, mai ambiţios, în soluţionarea unor probleme ale societăţii româneşti, prin crearea reflexului unei strânse şi permanente conlucrări între Parlament şi societatea civilă.

Doamnelor şi domnilor,

Permiteţi-mi să închei această scurtă expunere, exprimându-mi speranţa că dezbaterile de astăzi vor putea constitui suportul de informaţie şi expertiză de care avem nevoie pentru identificarea unor soluţii care să ne sprijine în abordarea mai eficientă a responsabilităţilor care ne revin în ceea ce priveşte asistenţa pentru dezvoltare.