b250/2024
Propunere legislativă pentru completarea articolului 453 din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă
|
| Număr de înregistrare: |
58
|
| Data de postare a opiniei: |
17.05.2024 00:00:00
|
| De la: |
APADOR-CH
|
|
|
| Textul opiniei: |
Recomandările APADOR-CH cu privire la Propunerea legislativă pentru completarea articolului 453 din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă (B250/2024)
APADOR-CH îşi exprimă satisfacţia cu privire la preluarea, prin această propunere legislativă, a ideii pe care a prezentat-o anterior şi Ministerului Justiţiei, cu care a purtat o corespondenţă în acest sens, de instituire, în cazul anumitor categorii de procese, a unei excepţii de la regula potrivit căreia partea care a pierdut procesul suportă cheltuielile de judecată ale celeilalte părţi.
Excepţia de la regulă constă în aceea că, în cadrul unor procese care servesc interesul public, nu cel personal, cum ar fi procesele în chestiuni ce privesc mediul, urbanismul, accesul liber la informaţiile de interes public, fiecare parte să-şi suporte cheltuielile de judecată. Se ajunge astfel la protecţia reclamantului, oricare ar fi el, ONG sau simplu cetăţean, care a iniţiat un proces pentru lămurirea unor chestiuni de interes public, în faţa riscului ca, în cazul în care pierde acel proces, să fie obligat la plata unor sume care pot fi exorbitante, reprezentând cheltuielile de judecată (de regulă, onorariul de avocat) făcute de partea care a câştigat.
Prezenta propunere legislativă prevede introducerea în Codul de procedură civilă a unor dispoziţii derogatorii, în sensul că fiecare parte îşi va suporta cheltuielile de judecată, dar numai în cazul proceselor privind chestiuni de interes public iniţiate de ONGuri.
Din păcate, nu au fost introduşi în această reglementare derogatorie şi simplii cetățeni, deşi şi aceştia pot introduce în instanţă diferite acţiuni care servesc interesul public şi nu cel personal, cum ar fi acţiuni în instanţă introduse de cetăţeni (persoane fizice) cu privire la probleme ce privesc mediul sau accesul liber la informaţiile de interes public (Legea 544/2001). Nu este normal ca, dacă aceşti cetăţeni pierd procesul iniţiat pentru un interes public, să fie supuşi riscului de a fi obligaţi la plata unor cheltuieli de judecată exorbitante angajate de pârât.
De regulă, în astfel de litigii, pârâtul este o companie, o instituţie/autoritate publică, care are posibilităţi materiale substanţiale, putând angaja firme puternice de avocatură, în schimbul unor onorarii consistente. Dacă pârâtul va câştiga procesul, reclamantul, simplu cetăţean, va fi practic adus în stare de faliment personal, când va trebui să suporte onorariul de avocat plătit de companie/entitate publică. Dacă un astfel de risc a fost eliminat în cazul ONGurilor, prin această propunere legislativă, el trebuie eliminat şi în cazul simplilor cetăţeni, tot prin această propunere legislativă. În caz contrar, ar putea exista aparenţa unei reglementări discriminatorii, deoarece pentru reclamanţii din aceeaşi categorie de procese (procese ce servesc interesul public, nu personal) există reguli diferite, una mai favorabilă, doar pentru ONGuri, iar altă, vădit defavorabilă în raport cu derogarea propusă pentru ONGuri, pentru simplii cetăţeni. Or, toţi reclamanţii din aceeaşi categorie de procese ar trebui trataţi la fel, în mod egal.
Cu alte cuvinte, pentru ca reglementarea să nu prezinte aparenţa unei discriminări, derogarea de la regulă, în sensul că, în procesele care au ca obiect un interes public, fiecare parte îşi suportă propriile cheltuieli de judecată, ar trebui să se aplice atât ONGurilor, cât şi simplilor cetăţeni. De aceea, derogarea propusă prin iniţiativa legislativă ar trebui să aibă drept criteriu natura litigiului, adică să fie aplicabilă pentru orice litigiu care priveşte un interes public, indiferent cine este reclamantul (ONG sau simplu cetăţean).
În consecinţă, APADOR-CH recomandă completarea noului alineat propus prin prezenta iniţiativă legislativă, respectiv completarea alin. 3 al art. 453 din Codul de procedură civilă, cu sintagma “sau persoanele fizice”, astfel că textul rezultat va avea următorul conţinut:
“(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) şi (2), în procesele în care organizaţiile neguvernamentale sau persoanele fizice au calitate procesuală activă, judecătorul stabileşte dacă acţiunea vizează promovarea unor cauze de interes public, caz în care părţile îşi suportă propriile cheltuieli de judecată. În toate cazurile, judecătorii se asigură că organizaţiile neguvernamentale sau persoanele fizice nu vor suporta cheltuieli de judecată disproporţionate, de natură să afecteze activitatea acestora.”
|
|
|
|
|